Principala solicitare a FMI pentru a elibera următoarele tranşe ale acordului cu România, în valoare de 12,95 miliarde de dolari, este reducerea deficitului bugetar, care ar trebui să se realizeze în principal prin strângerea curelei la cheltuielile de personal.

În condiţiile în care nu se ştie dacă legea salarizării unice – prin care erau eliminate o serie de sporuri – va trece de Curtea Constituţională, Fondul Monetar Internaţional cere de la autorităţi alternative prin care statul să plătească bani mai puţini salariaţilor din sectorul bugetar.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, în contextul discuţiilor pe tema cheltuielilor salariale, pe buzele lui Jeffrey Franks,  şeful misiunii FMI din România, a apărut un cuvând care a dat fiori reci bugetarilor: stimulentele.

Acestea reprezintă o cotă parte din amenzile date de diferinte instituţii şi din taxele încasate cu întârziere, care, în loc să ajungă la buget, ajung în diferite conturi ale salariaţilor.
De altfel, nici în declaraţiile oficiale Jeffrey Franks nu s-a sfiit să spună că sporurile pe care le cer bugetarii sunt total deplasate, în contextul crizei economice actuale.

De ce tremură bugetarii când aud de stimulente

Mulţi dintre angajaţii de la Fisc sau din Ministerul de Finanţe au venituri anuale de peste 40.000 de lei (3.330 lei/lună), mult peste salariile de bază pentru poziţia în care au fost încadraţi. Există şi angajaţi cu venituri peste 100.000 de lei. De exemplu, un şef de serviciu are salariu de bază (brut) de 2.125 de lei. Chiar dacă includem sporuri de peste 50%, venitul nu ar trebui să sară de 2.500 de lei lunar – net. Însă se ajunge la sume de aproape 4.000 de lei pe lună.

Olteanu Gabriela, care ocupă un post de casier-trezorier superior Tr III, Cl I la Direcţia de Finanţe Publice a Municipiului Bucureşti, şi-a completat în declaraţia de avere venituri de 47.318 lei pe anul 2008, deci o medie lunară de 3.943 de lei net. Salariul de bază (brut) pentru un post de casier superior treapta III este, potrivit bugetului Ministerului de Finanţe, de 958 de lei brut, adică puţin peste 700 de lei net. Deci, în urma aplicării sporurilor şi stimulentelor, funcţionara în cauză a reuşit să încaseze un venit de 5,5 ori mai mare.

Cazul nu este singular. Baba Tudoriţa, şef birou back-office la direcţia generală de Trezorerie şi Datorie Publică, a avut în 2008 un venit net de 117.075 lei. În cazul unui şef de birou, salariul de bază (brut) era, la finele anului, de 2.194 de lei, adică 1.556 lei net. Persoana de mai sus a obţinut însă un venit lunar de 6,27 ori mai mare.

Pe lângă sporurile clasice – de vechime (până la 25%), de conducere (până la 25%), angajaţii de la stat pot beneficia de stimulente – distribuite din taxele şi amenzile încasate – care pot ajunge şi la trei salarii de bază într-o singură lună.

Cu voie de la Boc

În ciuda faptului că s-a declarat un inamic al diferitelor sporuri care umflă salariile personalului din sectorul bugetar, nici actualul guvern Boc nu este străin de umflarea salariilor cu ajutorul stimulentelor.
În februarie 2009, guvernul a adoptat HG 112 privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu.

La articolul 18, aliniatul 3, apare fondul de stimulente: „Cota de 25% aferentă fondului de stimulare se virează de unităţile Trezoreriei Statului în contul cărora amenzile respective au fost încasate pe baza situaţiilor financiare lunare întocmite şi prezentate de comisariatele regionale şi judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu, după caz, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestora”.

Potrivit legislaţiei în vigoare, fondurile pentru stimulente nici nu apar în buget. Sumele plătite în pentru amenzi şi taxe sunt virate de trezorerie într-un cont special, de unde sunt apoi distribuite diferitelor unităţi.
O altă deficienţă a legislaţiei privind stimulentele este faptul că distribuirea se face după bunul plac al şefului, deci nu există nicio garanţie că banii sunt primiţi de angajaţii care într-adevăr au avut performanţe şi nu de către nepoate, şoferi sau casiere. Hotărârea de guvern privind organizarea Gărzii de Mediu precizează că plata stimulentelor se aprobă de comisarul general, la propunerea comisarilor regionali.

CNAS, Vama şi Inspecţia Muncii, pe lista instituţiilor cu stimulente

Angajaţii de la Mediu şi cei de la Ministerul de Finanţe nu sunt singurii care beneficiază de stimulente.
Pasculescu Gabriela, auditor superior la Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate a avut, în 2008, un venit anual de 66.129 lei (5.510 lei pe lună).

Salariul brut de încadrare pentru un auditor superior este de maximul 2868 lei pe lună. Regimul stimulentelor este reglementat de ordinal 889 din 17 decembrie 2008 al Ministrului Sănătăţii, care prevede că la fondul de stimulente se virează 15% din sumele încasate la bugetul Fondului national unic de asigurări sociale de sănătate din executare silită şi din majorările de întârziere aferente precum şi 50% din fondul de stimulare constituit în urma recuperării creanţelor de către ANAF.
Reglementări similare în materie de stimulente există şi la:
– Vama
– Inspecţia muncii
– Agenţia naţională Sanitar Veterinară
– Garda Financiară.