Guvernul a decis majorarea bugetului pentru Apărare la 2,5% din PIB. Executivul condus de prim-ministrul Nicolae Ciucă a decis și achiziționarea de arme în valoare de 10 miliarde de euro.
În acest an, Guvernul și Parlamentul au alocat 2,5% din PIB pentru bugetul Apărării. Pe baza unui venit bugetar mediu de 30% din PIB, acest lucru presupune că se vor aloca aproximativ 7-8% din veniturile bugetare.
Conflictul dintre Rusia și Ucraina a dus la o creștere semnificativă a acumulării de armament în Europa, la care nu s-a mai asistat de la războaiele mondiale încoace. Aproape toate țările europene au declarat o majorare a bugetelor de apărare, Germania preluând conducerea, anunțând o alocare suplimentară unică de 100 de miliarde de euro pentru apărare.
În prezent, România a alocat 39 de miliarde de lei în bugetul pentru 2023, peste 17 miliarde de lei fiind destinate investițiilor în tehnologie militară. Printre achizițiile pe care armata română le face sau are în plan se numără căști, echipamente de protecție, cartușe, drone, avioane F-16, vehicule blindate și rachete de ultimă generație.
Jens Stoltenberg, șeful civil al NATO, a îndemnat țările membre să aloce cel puțin 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare. Potrivit ultimului raport NATO, doar șapte din cele 30 de țări membre ale organizației au depășit această țintă, România nefiind printre ele.
20% pentru Apărare trebuie să meargă spre tehnologia militară
Cu toate că NATO propune ca obiectiv și nu ca obligație cheltuirea a mai mult de 2% din PIB pentru apărare, inclusiv salarii și pensii, organizația sugerează că cel puțin 20% din cheltuielile pentru apărare ar trebui să fie alocate pentru tehnologie militară. Conform datelor NATO, România a cheltuit doar 1,75% din PIB pentru apărare în 2022, dar peste 25% a fost alocat pentru tehnologie militară.
În schimb, Germania a cheltuit doar 1,5% din PIB-ul său pentru apărare în 2022, dar cu un PIB de 4.500 de miliarde de euro, asta înseamnă totuși o cheltuială de 67 de miliarde de euro. În comparație, cheltuielile totale ale României au fost de puțin peste 5 miliarde de euro.
În schimb, Statele Unite au alocat 3,5% din PIB-ul lor de 24.000 de miliarde de euro pentru armată, rezultând o cheltuială de 840 de miliarde de euro.
Buget pentru Apărare de 39 miliarde de lei
În 2023, bugetul de apărare al României se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro (39 de miliarde de lei), din care 3,5 miliarde de euro (17 miliarde de lei) sunt destinate investițiilor. Întrucât achizițiile militare semnificative nu sunt finalizate, de obicei, în decurs de un an, țara mai are încă 10 miliarde de euro (50 de miliarde de lei) de cheltuit pentru achiziții viitoare.
În prezent, armata este angajată în achiziții publice de echipamente militare, cartușe și explozibili în valoare de aproape 220 de milioane de lei. Cea mai mare parte a acestor achiziții vizează echipamente destinate protecției împotriva agenților nucleari, biologici sau chimici, în valoare de 197 de milioane de lei.
Ministerul Apărării Național are un plan de achiziții
Planul de achiziții al Ministerului român al Apărării cuprinde mai multe achiziții, cum ar fi costume de protecție impermeabile în valoare de 16,3 miliarde de lei și muniție nouă, cartușe, fitiluri sau capse detonante în valoare de aproape 5 miliarde de lei.
Aceste achiziții se adaugă la eforturile de achiziții în curs, care includ achiziții majore în valoare de peste 36 de miliarde de lei (7,3 miliarde de euro), printre care se numără rachete Patriot, vehicule blindate Piranha V, HIMARS și drone WatchkeeperX produse de compania Elbit din Măgurele, Israel.
Monitorul Apărării și Securității (MAS) a relatat că Ministerul Apărării a solicitat recent Parlamentului aprobarea unui plan de achiziții de 10 miliarde de euro pentru armată. Planul de achiziții propus include sisteme de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune, mașini de luptă pentru infanterie, obuziere și rachete aer-aer pentru avioanele F-16.