Doua institutii ale statului, Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) si Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB), aduc bani la bugetul statului, din incasarile realizate fie de pe urma vanzarii de actiuni, fie a vanzarii de creante sau recuperarii datoriilor de la debitorii bancilor sau ai Finantelor. AVAB are in portofoliu creante de peste cinci miliarde de dolari. APAPS mai are de vandut societati comerciale al caror capital social se ridica la aproape 800 milioane de dolari.
Un calcul rezultat din raportarea sumelor incasate de AVAB la numarul total de salariati arata ca veniturile institutiei pe salariat au crescut de la 129.160 dolari in trimestrul I din 2001, la 226.668 dolari in primul trimestru din acest an, in timp ce cheltuielile institutiei s-au cifrat la 5.944 dolari. In primul trimestru din 2002, incasarile din valorificari ale creantelor au fost de 27,9 milioane dolari.
Aceleasi informatii referitoare la APAPS nu sunt deocamdata posibil de publicat, intrucat pana la inchiderea editiei, functionarii Autoritatii nu ne-au transmis numarul de salariati existent.
Presedintele AVAB, Ionel Blanculescu, declara ca principalul mijloc prin care institutia sa incearca sa realizeze maximizarea veniturilor este acela de restructurare a creantelor pe care le detine. „Prin aceasta abordare atingem un dublu scop: pe de o parte, lasam societatea sa functioneze, readucand-o in lantul economic care o leaga in amonte si in aval de zeci de alte firme – furnizori sau clienti – pe de alta parte, reusim sa maximizam valoarea recuperarilor pana la nivelul de 100% a datoriei consolidate in dolari”, precizeaza Blanculescu. Majoritatea creantelor din portofoliul AVAB au fost preluate de la fosta Bancorex – 35,4%, urmate de BCR (care a absorbit Bancorex) – 26,7%, Ministerul Finantelor – 25,1%, Banca Agricola – 8,8%, Fondul de Restructurare Dunarea – 3,5% si creante comerciale de 0,1%.

Privatizarea, codasa programelor FMI si BM

Anul trecut, procentajul mediu de recuperare a creantelor preluate de AVAB a fost de 64%, acesta fiind coborat de recuperarile realizate din procesele de executare silita, care aduc la AVAB 6%, cel mult 10% din valoarea creantei, potrivit aceleiasi surse. In acest an, Blanculescu spune ca gradul de recuperare este similar cu cel de anul trecut.
Ministrul privatizarii, Ovidiu Musetescu, vorbeste despre asteptarile pe care le are, ca efect al noii legi a privatizarii – Legea nr. 137/2002. Pana la sfarsitul acestui an, APAPS promite ca va vinde societati contra unor sume care vor ridica incasarile din privatizare la 150 milioane de dolari. Perioada la care se raporteaza Musetescu este 1 ianuarie 2001 – 31 decembrie 2002. De la preluarea portofoliului si pana in prezent, Musetescu spune ca a privatizat 229 de societati comerciale cu un capital social total de 14.000 miliarde lei. O statistica data publicitatii recent arata ca veniturile incasate de APAPS din privatizare, de la 1 ianuarie 2001 si pana la sfarsitul lunii aprilie a acestui an, au fost de 44 milioane de dolari.
Privatizarea este unul dintre obiectivele neatinse de autoritatile romane, conform intelegerii cu Fondul Monetar International si Banca Mondiala. In discutiile cu reprezentantii organismelor internationale, activitatea institutiei pe care o conduce Musetescu a fost nominalizata printre cele mai codase in ceea ce priveste obiectivele asumate in documentele semnate de oficialii romani cu cei ai Bancii Mondiale si FMI. „Progresul in privatizare a fost, din pacate, mai lent decat s-a anticipat”, arata Neves Mates, seful misiunii FMI, intr-un comunicat difuzat public. De altfel, numele ministrului privatizarii apare printre cele despre care se vorbeste ca ar fi intrat in dizgratia premierului Adrian Nastase. Premierul anunta ca, in a doua parte a acestui an, se vor privatiza 37 de societati comerciale prevazute in PSAL I, program convenit cu Banca Mondiala, si alte 41 de societati comerciale mari pentru care statul nu beneficiaza de asistenta din partea organismelor financiare internationale. Planurile de privatizare sunt mari, ele derivand din intelegerile recente cu misiunea FMI: actiunile a 150 de societati la care statul este minoritar vor fi vandute pe piata Rasdaq si vor fi lansate la privatizare toate societatile cuprinse in PSAL II, spun oficialii romani.
Ramane de vazut, insa, daca aceste noi obiective vor fi finalizate pana la sfarsitul acestui an.

AVAB se Incarca Si cu creanTele Ministerului FinanTelor

Denumirea societatii        Suma (mld. lei)
1. Oltchim SA Ramnicu Valcea    3.032,323
2. Contransimex SA        2.915,247
3. WTC – CCIB SRL        2.067,328
4. Sanevit SA Arad        1.939,270
5. Chimcomplex SA Borzesti    1.485,891
6. Astra Vagoane SA Arad    636,186
7. Azochim SA Piatra Neamt    1.151,257
8. GES Scaieni SA        736,743
9. Ocrim SA            739,725
10. Pomicola Valul lui Traian SA    465,085
11. Industria Laptelui Harghita SA    397,572
12. Letea SA Bacau        404,696
13. Novatex SA Pitesti        404,216
14. Rulmentul Brasov SA        440,080
15. Rulmenti Barlad SA        251,668
16. Pobac SA Bacau        518,128
17. Tomistone SA Constanta    334,308
18. Sidermet Calan SA        362,460
19. Oltplast SA Dragasani        276,037
20. Moldoplast SA Iasi        186,143
21. Roman SA Brasov        181,431
22. Eximpan SRL
(Cluj-Napoca si Deva)        197,906
23. IFET Arad            38,585
Total                19.162,292

SURSA: AVAB

Creante in valoare de aproape 600 milioane de dolari au fost preluate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare de la Ministerul Finantelor. Aceasta valoare reprezinta sumele de care au beneficiat 23 de societati comerciale in urma unor contracte de imprumut incheiate cu garantia statului roman. Presedintele AVAB, Ionel Blanculescu, a afirmat ca modalitatile de valorificare a creantelor preluate vor fi facute publice in luna august a acestui an, la incheierea analizei pe care AVAB o realizeaza in prezent. Deocamdata, situatia World Trade Center Bucuresti (WTCB) este clara, in acest caz Autoritatea preluand controlul asupra Consiliului de administratie al WTCB. Blanculescu spera ca platile catre stat, in contul datoriei rezultate din executarea Finantelor de catre creditorii externi, sa creasca la 80% fata de 60% cat a platit WTCB pana in prezent.