Victor Ponta, premierul României, a prezentat cifrele-cheie ale bugetului de stat pentru 2013, urmând ca proiectul propriu-zis să fie prezentat şi negociat cu delegația FMI şi a UE. Dacă va rămâne în actuala formă, vom afla numai după ce reprezentanții instituțiilor internaționale își vor da acordul. Cea mai importantă cifră este cea legată de produsul intern brut (PIB), care a suscitat multe discuții în ultimul timp, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a revizuit negativ valoarea acestuia din 2011 (o analiză pe această temă puteţi citi în paginile 8-9 din aceasta ediţie a Capital). Conform datelor prezentate de premier, valoarea PIB din 2012 se ridică la 132,6 miliarde euro, iar în 2013 urmează să avem un PIB de 139,8 miliarde euro. O creștere de 7,2 miliarde euro sau 5,4% din PIB-ul pe 2012, la care urmează să se aplice deflatorul aferent 2013. O estimare optimistă în condițiile în care economia autohtonă se chinuie să nu reintre în recesiune, iar în 2012 a stagnat.
Ceva nu se leagă totuși la cifrele primului-ministru. Deficitul bugetar de anul trecut s-a ridicat la 3,1 miliarde euro, ceea ce înseamnă un procentaj de 2,3% din PIB-ul pe anul trecut. În 2013, deficitul ar trebui să coboare la 1,8% din PIB, conform acordului cu FMI şi Comisia Europeană. Valoarea prezentată de Ponta este de 3 miliarde euro, care înseamnă 2,1% din PIB-ul estimat pentru acest an, cu mult peste limita impusă de instituţiile internaţionale.
Cheltuielile nu scad în acest an
Veniturile bugetare estimate pentru acest an se ridică la 46 miliarde euro, în timp ce cheltuielile vor însuma 49 miliarde euro. Deficitul urmează să fie acoperit cu 1,5 miliarde euro din surse externe și 1,5 miliarde euro din surse interne. Cea mai mare parte a cheltuielilor merg către pensii, care se vor ridica la 11,1 miliarde euro, sumă în care intră și indexarea pensiilor cu 4%, care implică un efort de 500 milioane euro pentru buget.
Cheltuielile cu salariile însumează 10,2 miliarde euro, iar investițiile publice vor fi de 7,8 miliarde euro, dintre care 2,5 miliarde euro ar trebui să vină din fonduri europene. Optimistă estimarea de fonduri atrase de la UE, mai ales după ce mai multe direcții întregi de fonduri structurale au fost blocate de UE pentru verificări. În orice caz, fondurile atrase nu depășesc cu foarte mult banii pe care România trebuie să îi dea la bugetul UE, respectiv 1,4 miliarde euro în acest an.
Cheltuielile cu bunuri și servicii vor însuma 7,6 miliarde euro, iar cele cu asistența socială, 4,4 miliarde euro. Subvențiile pe care Guvernul le va acorda se ridică la 1,1 miliarde euro, iar dobânzile care trebuie plătite pentru credite, la 2,5 miliarde euro. „Alte transferuri și cheltuieli“, în valoare de 2,9 miliarde euro, sunt ultimul capitol al bugetului, în care probabil că intră și plățile pentru medicamente, de 800 milioane euro, respectiv efortul bugetar pentru a respecta directiva UE care cere statului plata la maximum 60 de zile a medicamentelor compensate.
Practic, nu vom vedea tăieri de cheltuieli importante în 2013. După cum s-a exprimat premierul, princiaplele reduceri vor veni din concedierea unor funcționari din administrație și din tăierea privilegiilor pe care le au mulți angajați din companii de stat. Nu s-a făcut însă nicio estimare referitoare la suma care va fi economisită după aceste reduceri.
Datoria publică, în schimb, va crește. Cu 150 de euro de persoană, care se adaugă datoriei publice totale de 51 miliarde euro, adunată în ultimii 23 de ani. De altfel, bugetul este cocoșat de aceste datorii, 14 miliarde euro fiind „datorii istorice“, care vor trebuie plătite eșalonat în anii următori. Dintre acestea, cea mai mare parte revine despăgubirilor pentru bunurile naționalizate, de 8 miliarde euro, pentru care se așteaptă o decizie din partea CEDO în aprilie. Hotărârile judecătorești pentru cadrele didactice însumează despăgubiri de 770 milioane euro, la cele pentru alți bugetari 1,4 miliarde euro. Pentru restituirea taxei auto, statul are de dat un miliard de euro.
Datoria publică a crescut fulminant în ultimii ani. În 2004, suma pe care fiecare cetățean o avea de plătit era de 1.400 de euro, adică 19% din PIB, iar acum a ajuns la 2.500 de euro sau 34,7% din PIB. Desigur, procentajul datoriei publice în PIB rămâne printre cele mai mici din UE (doar Bulgaria, Luxemburg și Estonia ne depășesc), dar datoria redusă nu ne ajută cu nimic la creșterea economică.
Problema populației și a mediului privat este simplă: taxele și impozitele care amenință să crească și anul acesta. Nici vorbă de reduceri sau micșorări de taxe, așa cum tot propune guvernul Ponta în ultimul timp – totul rămâne la nivel declarativ.
"Ajustările macroeconomice din perioada 2008-2012 au fost fără îndoială necesare, deoarece România nu mai era împrumutată la costuri acceptabile",
Victor Ponta, premierul României
