Bugetul din 2023 are ca țintă scăderea inflației și deficitului. Adrian Câciu anunță o inflație de 8%
Ministrul Finanțelor a prezentat propunerea de buget de stat pentru anul viitor, în contextul în care Executivul dorește să crească investițiile și salariul mediu, în timp ce intenționează să scadă deficitul, inflația și șomajul.
Ministrul Adrian Câciu spune că bugetul se construiește pe baza previziunilor realizate în toamnă, prognoza fiind în creștere cu 2,8% în încetinire, față de cea de anul acesta.
În documentul prezentat de șeful de la Finanțe se arată că reducerea deficitului de cont curent va ajunge la 8,5% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 8,8%, în timp ce deficitul public scade la 4,4% din PIB de la 5,7%.
Ținta statului este ca inflația să scadă anul viitor
Același document mai arată că bugetul își propune ca inflația medie anuală să fie de 9,6%, în timp ce se dorește ca inflația să ajungă la 8% până la finalul anului viitor.
Potrivit ministrului de Finanțe, bugetul a fost construit ținând cont de o creștere a salariului mediu lunar, o creștere a numărului de angajați și o scădere a ratei șomajului până la 2,7%, de la 2,9%.
Oficialul român a mai spus că pentru investiții s-a alocat 7,2 % din PIB, în timp ce bugetele anumitor ministere vor fi mai mari, aici fiind vorba despre ministerele Apărării, Agriculturii, Internelor, Antreprenoriatului și Turismului, Cercetării, Educației, Dezvoltării, Transporturilor, Mediului, Investițiilor și Proiectelor Europene.
Bugetele sunt construite pe un volum de investiții istoric
Anterior, ministrul Adrian Câciu spunea că volumul de investiții este de 112 miliarde de lei, numindu-l unul istoric.
„Bugetul anului viitor este construit pe un volum de investiții, să-l numesc istoric. Vreau să-l văd şi realizat şi cred că toţi ne dorim în România să vedem şi investiţiile realizate, cele pe care le punem în buget. Deci, un volum de 112 miliarde de lei, 7,2% din PIB, dar cel mai bun şi cel mai important este să investim în capitalul românesc şi în economie. V-am adresat această provocare şi programul de guvernare şi tot ce am discutat şi politic se îndreaptă către ceea ce va fi viziunea viitorului.
Noi, împreună, în economie, trebuie să trecem de la economia de consum la economia de producţie. Partea financiară, întotdeauna în situaţie de criză, este cea pe care aş putea să o numesc emotivă şi emoţională, în sensul în care în lumea banilor, cel puţin, se vede cel mai uşor orice provocare care apare în lumea economică şi nu numai. Aş pleca de la faptul că s-a vorbit că nu vor fi taxe noi. Nu vor fi taxe noi şi asta am spus-o încă de la ajustarea pe care am făcut-o în această vară, care a constat într-un fel într-o reducere a unor facilităţi care îşi atinseseră şi elementul de potenţial, pe de o parte, dar pe de altă parte au provocat distorsiuni în zona de investiţii, în economia românească. În schimb, ceea ce pot să spun este că nu vor fi taxe noi, dar vor fi investiţii masive, nu numai din perspectivă publică.
Lanţurile de aprovizionare vor trebui internalizate, vor trebui scurtate, vedem ce înseamnă crizele, până la urmă crize care ne spun adevărul despre unde suntem vulnerabili. (…) ar fi extraordinar pentru România să intre în Schengen, pentru că această intrare în spaţiul Schengen, până la urmă, ar aduce un plus de investiţii şi de încredere în economia românească. Eu făcusem un calcul, pe o perioadă de 10 ani ar însemna cel puţin 0,5 puncte procentuale în plus la creşterea economică. Intrarea în OECD, în schimb, ar fi ca intrarea în Liga Campionilor, adică o creştere medie de cinci puncte procentuale pe an, pe o perioadă de 10 ani”, a spus ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.
