Nici de amendamentele opozitiei, care a „strigat” i van ca nu este respectata, dar nici de propunerile propriilor parlamentari. Cu mici exceptii, cele aproape 400 de amendamente au ajuns la cosul de gunoi, iar bugetul urmeaza a fi aplicat. Unii nu sunt de acord. PD ataca constitutionalitatea acestei legi. Liberalii sunt si ei zgomotosi si nemultumiti de felul i care, i doar o singura saptamina, bugetul pe 2001 conceput de PDSR a reusit sa fie adoptat. in schimb, premierul Nastase a si anuntat organizarea unui instructaj al reprezentantilor din teritoriu i privinta executarii ordinelor ce reies din Legea bugetului pe 2001. Faptul ca bugetul a fost adoptat itr-un timp atit de scurt, cu respingerea covirsitoare a amendamentelor propuse, nu este altceva decit un semnal lansat. Senatorul Alin Theodor Ciocirlie, membru al grupului parlamentar PDSR-PUR, spune ca mesajul este: „Lasati-ne sa ne facem treaba asa cum o vedem noi!” Ceea ce reprezinta, i opinia sa, o „asumare de raspundere ce nu a mai existat i ultimii ani”.
Ce iseamna bugetul pentru fiecare romin?
Dincolo de conflictele politice care s-au nascut i comisiile parlamentare sau i plenul Legislativului, rominul de rind se itreaba: „Avem un buget i curs. Bun, si ce-i cu asta?” Asadar, ce iseamna bugetul pe 2001 pentru oamenii de rind? Cum pot fi traduse miile de pagini de cifre, frumos ordonate i tabele, i efecte directe asupra vietilor noastre? Orice buget are doua sectiuni, una de venituri si una de cheltuieli. in planul cetateanului, se pun doua probleme: daca la sectiunea de venituri el este mai impovarat cu taxe noi, daca el trebuie sa contribuie cu mai multi bani din propriul buzunar la bugetul statului, sau cu mai putini, i comparatie cu anul trecut. in legatura cu cheltuielile, este vorba daca structura acestora il ajuta pe cetatean i raport cu problemele lui fundamentale, respectiv cu locul sau de munca, cu veniturile lui si cu alte facilitati sau ajutoare pe care le asteapta de la stat i activitatea lui cotidiana. in planul veniturilor, la nivelul cetateanului, bugetul anului 2001 nu iseamna o crestere a obligatiilor lui fata de stat. Va avea de platit aceleasi taxe ca si i anul 2000, cu exceptia cazului i care sunt fumatori si va trebui sa plateasca o taxa mai mare pe consumul de tigari. Raportat la puterea de cumpararea a rominului, aceste obligatii ramin totusi un efort mare, dar comparabil cu efortul financiar depus anul trecut. Exista un important decalaj itre cresterea unei economii dupa o perioada de descrestere si momentul i care cetateanul simte i buzunarul lui aceasta crestere. Profesorul universitar Cezar Mereuta, directorul executiv al Centrului de Management si Transfer Tehnologic (CEMATT), spune ca, potrivit unui studiu ce-i apartine si care se pare ca s-a verificat, cetatenii nu prea simt o crestere a puterii de cumparare daca aceasta este sub 10 procente, adica de trei sau patru la suta. Ei simt, pozitiv sau negativ, momentul i care veniturile cresc sau scad cu mai mult de 10%. Este un procentaj limita i care ei simt la buzunar, altfel se icadreaza itr-o marja de stabilitate. Ca urmare, din punctul de vedere al contributiei, i raport cu veniturile sale, rominul va percepe aceeasi povara pe care a avut-o si anul trecut. Nici mai mica, dar nici mai mare.
Ce sanse de realizare are bugetul pe 2001?
Orice fel de buget trebuie sa aiba o anumita credibilitate, i privinta realizarii tintelor propuse. Exista i bugetul prezentat de cabinetul Nastase doua elemente de risc, pe care le-a sesizat profesorul Cezar Mereuta: „Primul risc este dat de icasarile din accize, adica din impozite suplimentare pe produse nocive precum alcoolul sau tutunul. Ponderea accizelor fata de anul trecut i structura bugetului pe 2001 creste absolut semnificativ, i principal, din majorarea accizelor la tutun. Exista un foarte mare risc ca piata sa infirme aceasta prevedere, ceea ce poate sa fie o lovitura importanta pentru ca din totalul veniturilor, accizele reprezinta aproape 10%. Al doilea risc este neicasarea CAS. Contributiile angajatorilor la asigurarile sociale de stat cresc semnificativ fata de anul 2000, iar din punctul de vedere al comportamentului agentilor economici, trebuie sa retinem ca CAS a ramas neplatita de foarte multe societati comerciale, venind i urma impozitului pe profit, pe salarii sau a TVA. Agentul economic lasa mai la coada plata CAS, iar asta este o problema importanta ca risc de icasare.”
Care sunt principalele cheltuieli planificate de guvernul Nastase?
La capitolul cheltuieli bugetare, concluzia generala ce se poate trage dupa o cercetare a bugetului pe 2001 este ca Guvernul va icerca o puternica orientare catre realizarea de investitii. Directorul CEMATT, Cezar Mereuta explica si de ce: „Orientarea cheltuielilor bugetare catre investitii este extrem de clara. in primul, rind se are i vedere cresterea contributiei Rominiei la programele realizate cu finantare internationala. in general, acestea au obiective foarte precise, iar faptul ca se creste contributia autohtona la aceste investitii, care ajung sa reprezinte 1,2 din PIB fata de 0,8 i 2000, arata un efort extrem de clar orientat. Guvernul isi ia masuri sa nu piarda finantarile externe pe programele de care are nevoie Rominia si, pe de alta parte, icearca sa le si finanteze. Cheia de bolta a filozofiei de cheltuieli este de fapt relansarea economiei prin investitii.”
Tot Cezar Mereuta spune ce iseamna aceste investitii pentru fiecare dintre noi: „Din punctul de vedere al cetateanului, elementul care i mod normal ar trebui sa se simta ar fi acela al crearii de noi locuri de munca, pentru ca asta iseamna, pina la urma, investitiile”.
Ce soarta vor avea IMM-urile?
Un alt domeniu important pentru economia romineasca este cel al itreprinderilor mici si mijlocii. Senatorul Alin Theodor Ciocirlie considera ca problema cea mai mare ramine tot cea a IMM, care continua sa-si puna o mare itrebare legata de fiscalitatea foarte ridicata. „Daca impozitele corporative se icadreaza i limite firesti si suportabile, impozitul pe venit este cel ce da la cap micilor investitori. Bugetul pe 2001 te icurajeaza si mai mult sa lucrezi cu statul, sa preiei comenzi de la stat. Dar asta nu este valabil pentru toata lumea, ci doar pentru cei care au relatiile necesare. Bugetul va stimula astfel tot firmele de anvergura. Cei ce sunt mari vor deveni si mai mari”, considera Alin Ciocirlie. Referitor la sectorul itreprinderilor mici si mijlocii, parerile sunt impartite. Cercetatorul Cezar Mereuta spune ca filozofia bugetara este ca, dezvoltind IMM, se poate absorbi forta de munca ce urmeaza a fi disponibilizata i cadrul proceselor de restructurare a marilor itreprinderi.
„Bugetul pe 2001 afecteaza pozitiv IMM, i mod categoric. Este cert ca stimuleaza si faciliteaza crearea si dezvoltarea micilor afaceri – spune Cezar Mereuta. Scutirea pe profitul reinvestit, scutirea pe profit, daca se creeaza cel putin 20 de noi locuri de munca, scutirea de taxe vamale pe importul de echipamente pentru productie sau servicii, toate aceste facilitati raspund unei necesare reorientari i domeniul IMM, catre productie si servicii. La ora actuala, 70% din IMM din Rominia activeaza i comert. Adica cumparam si vindem. Facilitatile din Legea bugetului pe 2001 au ca tinta tocmai stimularea productiei i defavoarea comertului”. Liberalul Dan Constantinescu priveste acest domeniu dintr-o alta perspectiva. El spune ca experienta tarilor dezvoltate arata ca itreprinderile mici si mijlocii sunt, itr-adevar, puternice, dar ca ele sunt sustinute de activitatea marilor itreprinderi. „La noi e invers. Vrem sa dezvoltam itreprinderile mici si mijlocii si nu vedem pericolul care ameninta bugetul. Facilitatile pentru IMM vor fi speculate de marile itreprinderi care se vor sparge i sapte, zece entitati. L