O mai bună imagine asupra bugetului 2025 ne oferă analistul financiar Lucian Streche, un profesionist cu peste 17 ani de experienţă în domeniul investiţiilor financiare, fuziunilor şi achiziţiilor de companii, private equity și consultanţei strategice. Deci, bugetul 2025…

”Iată că a apărut în spațiul public pentru consultare un proiect de Buget, care ne oferă indicații valoroase despre strategia generală a Guvernului în 2025. Modul de cheltuire al Bugetului este un aspect important care afectează pe fiecare dintre noi, nu doar clasa investitorilor activi”, spune Lucian Streche pentru Capital.

De unde plecăm

”Destul de caracteristic pentru un an electoral, 2024 a avut decalaje și față de proiectul inițial de Buget și față de coordonatele unui Buget sustenabil. Exercițiul bugetar 2024 s-a încheiat cu un deficit de 8.65%, deci peste 150 miliarde lei acoperiți din îndatorare. Cele mai mari creșteri procentuale au fost în cadrul cheltuielilor cu salariile bugetarilor (+24% până la 164 miliarde lei) și cele cu dobânzile (+21% până la 36 miliarde lei). Efectul creșterii pensiilor nu a fost integral văzut în 2024, deoarece creșterea majoră (26.65% în medie) a fost aplicată doar de la 1 septembrie”, precizează specialistul

”Nu discutam despre corectitudinea socială a acestor măsuri; este bine de reținut că în decembrie 2024 aproape 3 milioane de pensionari încasau pensii sub 3.000 de lei potrivit CNPP. Doar despre efect: creșterea bugetului total de pensii până la o valoare estimată în jurul a 180 miliarde lei pentru 2025”, mai spune Lucian Streche.

”Creșterea deficitului bugetar peste ceea ce se aștepta în piață a dus la o creștere imediată a costurilor la care România se poate împrumuta din 2025. Dacă în februarie 2024 Statul plătea o dobândă de 6% pentru titlurile de stat în lei cu scadență de 1 an (Fidelis), în ianuarie 2025 aceasta a crescut la 7% (Tezaur). De ce ne interesează 2024? Deoarece aceste elemente din bugetul anului anterior vor avea o influență majoră și în 2025, amplificată de creșterile precedente.”, subliniază analistul financiar.

Focus pe energie

”Din informațiile dezvăluite, Ministerul Energiei va avea o creștere masivă de buget (aprox. 160%). Deși procentele sunt mari, în lei, se va ajunge la un buget de doar 15 miliarde. Criza energetică, pe care toată Europa o traversează și în mod particular România, este un subiect de abordat frontal.

Orice creștere a costului energiei la nivel local (peste nivelul european) se traduce prin scăderea competitivității economiei locale. Și creșterea inflației. Efectele nu se vor vedea imediat. Și sperăm că aceste sume vor fi cheltuite aliniat cu o strategie pe termen lung, dar direcția este cea potrivită”, apreciază Lucian Streche.

Specialistul mai spune că creșterea de 20% de la Transporturi abordează o altă problemă fundamentală a României: infrastructura.

”Ne așteptăm ca inaugurările de autostrăzi din 2024 să faciliteze schimbul de mărfuri la nivel național. Și implicit să genereze creștere economică suplimentară. Dacă într-adevăr creșterea de 38% pentru Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se va materializa și în rezultate concrete (creșterea ratei de absorbție pentru fondurile europene precum și noi investiții ale Statului), atunci cu siguranță rezultatul benefic va fi disproporționat mai mare decât sumele cheltuite. În același timp, Ministerul Dezvoltării va avea un buget mai mic cu 12%. Deci vorbim despre o prioritizare a investițiilor pe anumite categorii, nu o creștere pe linie”.

Agricultura și Cultura, mereu la tăieri

”Agricultura precum și Cultura vor avea scăderi de buget. În contextul anului secetos 2024 și al unui 2025 ce nu are premise mai bune, va fi dificil pentru agricultori să treacă peste al doilea an problematic. Despre Cultură, ne-am obișnuit că de acolo se taie. Dar având în vedere nivelul scăzut al bugetului de la acest minister, nu poate fi salvată o sumă importantă oricum.”, atrage atenția Lucia Streche.

De asemenea, Streche arată că scăderile de la Senat, Camera Deputaților și Administrația Prezidențială sunt relevante doar pentru buletinele de știri. Deoarece sumele efective sunt greu vizibile în ansamblul Bugetului.

Real sau pe hârtie?

”Peste aceste modificări la nivelul ministerelor vom avea rostogolirea costurilor despre care discutam la început: salariile bugetarilor, pensiile și dobânzile. Dacă considerăm o reducere a deficitului bugetar prognozat pentru 2025 (la 7% cât se vehiculează), o creștere modestă a veniturilor, în linie cu o creștere economică estimată de doar 2-2.5% plus creșterile de taxe din Ordonanța Trenuleț, rămâne întrebarea de unde se va acoperi această diferență în practică, nu pe hârtie”, ne mai spune analistul.

Concluzia specialistului nostru vizavi de bugetul 2025 este următoarea: ”Pentru domeniul investițiilor aceasta înseamnă incertitudine pe BVB. Dar și scăderi ale prețurilor pentru titlurile de stat locale emise deja, având dobânzi mai mici. Dar și oportunitatea de a cumpăra în acest an titluri de stat cu dobânzi în creștere. La un risc tot în creștere, desigur. Speranța rămâne că aceste creșteri de buget ale unor ministere să aducă și o implementare competentă de proiecte. Astfel încât beneficiile pe termen lung sa fie mult mai mari. În domeniul autostrăzilor s-a putut anul trecut!

Cine este Lucian Streche

Lucian Streche este un profesionist cu peste 17 ani de experienţă în domeniul investiţiilor financiare, fuziunilor şi achiziţiilor de companii. Dar și a private equity, consultanţei strategice şi optimizării eficienţei operaţionale. A realizat analize financiare pentru mai mult de 100 de companii din sectoare variate. Amintim: dezvoltare software, platforme SaaS, logistică, farmaceutice, retail, producţie, medical, telesales şi HoReCa.

Printre tranzacţiile de succes la care a contribuit se numără vânzarea Interbrands către Orbico. Dar și Angst Retail către Mega Image, Alex Transport către Walden, Nordlogic către Arobs. De asemenea, Corebuild către Wirtek şi farmaciile Arta către lanţul Dr. Max. Cumulativ, valoarea tranzacţiilor la care a participat este de ordinul sutelor de milioane de euro.

Cariera sa a început în mediul academic, la L’École Nationale Superieure de l’Électronique et de ses Applications (ENSEA) din Paris. A studiat în domeniul electronicii, iar ulterior s-a orientat către domeniul finanțelor aplicate.