De bugetul pe 2009 se îndoiesc şi experţii economici, şi oamenii de afaceri. Primii spun că estimarea veniturilor este „ficţiune pură“, bazată pe „artificii de calcul“, iar ultimii că este prea „social“ şi nu sprijină creşterea economiei.
Guvernul a aprobat bugetul pentru acest an, după îndelungi dezbateri cu sindicatele şi patronatele, încercând să acopere cu resurse puţine atât măsurile sociale, cât şi solicitările oamenilor de afaceri pentru stimularea economiei. Cu venituri subţiate, Guvernul nu a reuşit să mulţumească niciuna dintre cele două părţi: bugetarilor li s-a promis că nu vor fi concedieri în sistemul public, dar trebuie să accepte o majorare salarială de „numai“ 5%, iar companiilor, care au oricum probleme în perioada crizei, li s-a cerut să suporte costuri mai mari cu forţa de muncă, după majorarea contribuţiilor sociale.
În acelaşi timp, fundamentele pe care a fost construit bugetul sunt nesigure. Fondul Monetar Internaţional a făcut cea mai pesimistă previziune de până acum privind economia românească: „activitatea economică va încetini, iar creşterea PIB-ului ar putea deveni negativă în 2009“. Evoluţia economiei în acest an, pe fondul turbulenţelor internaţionale, este o necunoscută, iar prognozele diverselor instituţii financiare devin tot mai sumbre, pe măsură ce sunt revizuite în funcţie de datele din „teren“. Nici măcar Banca Naţională şi Guvernul nu au o estimare similară, după cum a declarat guvernatorul Mugur Isărescu, că prognoza BNR este un pic mai mică decât cea a Guvernului.
Creşterea economică, o necunoscută
La întocmirea bugetului, Guvernul a mizat pe o majorare a PIB de 2,5%. În consecinţă, veniturile bugetare au fost estimate pe baza acestui indicator. „Date fiind condiţiile internaţionale, creşterea economică va depinde foarte mult de politica fiscală şi capacitatea de absorbţie a fondurilor UE. O văd mai degrabă către 1% într-un scenariu optimist“, spune Laurian Lungu, director Macroanalitica. „Veniturile bugetare de 33,5% din PIB sunt ficţiune pură. În ultimii ani, în care economia a mers foarte bine, nu am reuşit să depăşim 31,5%. Şansele ca ele să crească ca pondere în PIB într-un an dificil sunt virtual zero“, precizează acesta.
Realizarea veniturilor bugetare este pusă sub semnul întrebării, inclusiv de FMI, care sugerează că Guvernul ar trebui să mai taie din cheltuieli pentru a obţine deficitul de 2% din PIB. „Se pare că veniturile au fost supraestimate, aşa cum s-a întâmplat în fiecare an. Creşterea încasărilor din impozite cu peste zece procente faţă de anul anterior abia este posibilă atunci când economia merge foarte bine. Am dubii că acum pot avea loc astfel de majorări, par mai degrabă artificii de calcul“, consideră Sorin Ioniţă, director executiv Societatea Academică Română.
Veniturile bugetare sunt prognozate la 33,5% din PIB, reprezentând 193,7 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile se plasează la 35,5% din PIB, respectiv 205,5 miliarde lei. „Veniturile estimate par rezonabile în contextul unei creşteri economice de 2,5%, al majorării planificate a contribuţiilor la asigurările sociale şi un avans anticipat al accizelor. Totuşi, (…) este probabil ca economia să scadă cu 3,5% în acest an, ceea ce ar putea însemna că există riscuri de majorare a deficitului bugetar peste nivelul planificat“, se arată într-un raport ING Bank.
Conform bugetului, încasările din taxele principale vor scădea ca pondere în PIB. Cea mai importantă sursă de alimentare a bugetului, TVA, îşi va reduce ponderea în acest an de la 8% la 7,7% din PIB, iar impozitul pe profit, de la 2,5% în 2008 la 2,3% în acest an. Însă, comparativ cu încasările anului trecut, majoritatea impozitelor va aduce sume mai mari, unele chiar cu câteva zeci de procente, estimează Finanţele, cum ar fi impozitul pe dividende de la persoane juridice (cu 55% mai mult), impozitul pe venitul microîntreprinderilor (cu 84,8%), accizele (cu 31%), activităţile independente (22%) şi drepturile de autor (18,7%). Raportat la PIB, ar urma să se majoreze colectarea din accize cu 0,4% şi din contribuţii sociale cu 0,5%.
Venituri umflate
Aşa cum este construit bugetul pe 2009, această contracţie substanţială a deficitului (de la 5,2% la 2,5% din PIB) poate constitui un risc, mai ales pe linia încasărilor bugetare. Acestea au fost practic dimensionate la nivelul încasărilor efective ale anului 2008. „În cazul înrăutăţirii situaţiei economice la nivel mondial şi în România, este limpede că veniturile bugetare trebuie revizuite, în sensul scăderii lor“, explică Mihai Tănăsescu, reprezentant al României la FMI.
Decizia Guvernului de a devansa majorarea accizelor, de a creşte CAS cu 3,3% şi de a amâna pentru a doua parte a anului neimpozitarea profitului reinvestit pentru a obţine mai mulţi bani la buget a nemulţumit mediul de afaceri, care s-ar fi aşteptat mai degrabă la o tăiere a fiscalităţii, aşa cum s-a întâmplat în alte ţări europene. „În actualul context, toate guvernele adoptă stimularea agenţilor economici, pentru că nu există alt motor de creştere. Noi facem invers. Înţeleg că un guvern cu caracter social se întoarce la taxare mare. Însă efectele sunt contrare, ne aşteptăm la stimulare, pentru că banii sunt şi vor fi tot mai puţini“, spune Alexandra Gătej, preşedinte AmCham România.
„Creşterea contribuţiilor la asigurările sociale este o greşeală pentru că va avea efect de bumerang. Impozitele şi taxele trebuie reduse, şi nu crescute în astfel de condiţii economice“, consideră şi analistul Laurian Lungu.
Opţiunea Guvernului de a aloca cheltuieli de 10,8% din PIB pentru pensii şi asistenţă socială şi de 7,5% pentru cele de personal este, în percepţia mediului de afaceri, o politică prea socială. Preşedintele AmCham spune că se aştepta la o reducere mai drastică a cheltuielilor de personal, „aşa cum face fiecare companie şi gospodărie în perioada asta“. Priorităţile de investiţii identificate de Guvern – infrastructură, transporturi, educaţie şi sănătate – care ar cumula 7% din PIB sunt văzute ca fireşti de către investitori, însă aceştia ar dori ca Executivul să reglementeze cât mai rapid parteneriatul public-privat, pentru a înlesni accesul companiilor private la lucrări publice.
„Nici nu sunt bani la buget pentru a face un plan de susţinere ca al Germaniei, de 50 de miliarde de euro, cu atât mai mult cu cât veniturile bugetare sunt incerte. Am discutat cu Guvernul să facă o listă de lucrări prioritare, cum ar fi autostrada Comarnic-Braşov, pe care să le dea mediului privat prin parteneriat“, spune Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El crede că principalul obiectiv pentru companii este, în perioada următoare, să stabilească împreună cu Executivul procedura de neimpozitare a profitului reinvestit, una dintre „măsurile anticriză“ adoptate de Guvern care, însumate, reprezintă peste zece miliarde de euro. Un sfert din volumul total al investiţiilor programate de Guvern, respectiv 2,4 miliarde de euro, îl reprezintă valoarea fondurilor europene pe care România ar urma să le atragă în 2009. Fondurile postaderare ar însemna 1,3 miliarde de euro, iar cele de preaderare, 1,1 miliarde de euro. Fondurile europene au fost invocate drept sursă principală de finanţare a economiei româneşti în anii următori de către mai toţi oficialii români. „Pentru repornirea economiei trebuie relaxată presiunea fiscală, respectiv reduse taxele importante şi balansate cu o politică de austeritate pe cheltuieli şi programe clare de atragere a fondurilor UE“, spune preşedintele AmCham.
Estimări optimiste
Nivelul sumei prognozate că va fi atrasă este discutabil, în condiţiile în care anul trecut România nu a reuşit să obţină nimic din fondurile de postaderare. „În ceea ce priveşte fondurile europene, este posibil să atragă o sumă mai mare decât până acum, pentru că au trecut nişte etape şi pare realist procentajul de 1,5% din PIB“, este de părere Sorin Ioniţă. Guvernatorul BNR mizează, la rândul său, pe atragerea fondurilor structurale, pentru a fi compensată reducerea volumului investiţiilor străine directe în acest an.
Estimările Guvernului privind evoluţia economică din 2009 indică o creştere economică de 2,5%, cu un PIB de 579 miliarde de lei, un deficit bugetar de 2% din PIB, creşterea şomajului cu o sută de mii de persoane, un curs mediu de 4 lei pentru un euro şi o inflaţie decembrie la decembrie de 4,5%.
Felii de austeritate
Guvernul a alocat, în proiectul de buget pentru 2009, cele mai mari sume, ca procent din produsul intern brut, pentru cheltuieli sociale, cheltuieli de personal şi investiţii.
«Creşterea economică va depinde foarte mult de politica fiscală şi capacitatea de absorbţie a fondurilor europene.»
Laurian Lungu, director Macroanalitica
«Trebuie reduse taxele importante şi balansate cu o politică de austeritate pe cheltuieli şi programe clare de atragere a fondurilor UE.»
Alexandra Gătej, preşedinte AmCham
DOMENII CÂŞTIGĂTOARE
Ministerele care au primit cele mai mari sume ca pondere în PIB sunt Munca, Finanţele (condus de Gheorghe Pogea – foto) – pentru finanţarea investiţiilor şi absorbţia fondurilor UE – şi Educaţia.
