Astfel, la 31 mai 2017, bugetul a fost încheiat cu un minus de 2,17 miliarde de lei, adică 0,27% din PIB. Deficitul raportat de Ministerul Finanțelor Publice la finele lunii mai 2017 este de aproape trei ori mai mare decât cel raportat la 31 mai 2016 când la Palatul Victoria se afla Cabinetul condus de dacian Cioloș.

În perioada ianuarie-mai 2016, deficitul era de doar 800 milioane de lei, ceea ce reprezenta 0,1% din PIB.

Venituri în scădere din TVA și accize

Veniturile bugetului general consolidat au crescut, în termeni nominali, cu 7,9%, iar cheltuielile s-au majorat cu 9,4%. Veniturile din TVA au scăzut cu 5%, iar cele din accize cu 9,4%. Cheltuielile de personal au crescut cu 19,1%, iar cheltuielile cu asistenţa socială cu 10,1%. 

Ministerul Finanțelor Publice a încasat mai puțin din impozitul pe profit. Veniturile la acest capital s-au ridicat la doar 7 miliarde de lei, cu 5,1% mai mici decât în perioada ianuarie-mai 2016. Însă au crescut încasările din impozitul pe salarii și venit, ca urmare a majorării salariului minim. Astfel, MFP a raportat la încasări de 12,43 miliarde de lei, cu aproximativ 13% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Din punct de vedere procentual, în termeni nominali, cea mai mare creștere a fost raportată la impozitele și taxele încasate pe proprietate. Acestea au crescut cu 20,6%, ajungând la 3,42 miliarde de lei, cu 585 milioane de lei mai mult.

O creștere importantă s-a înregistrat și la contribuțiile din asigurări. Aici veniturile s-au majorat cu 15,9%, de la 24,5 miliarde de lei la 28,4 miliarde de lei.

“În ceea ce privește veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere față de primele cinci luni ale anului 2016 cu 5%, pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, începând cu luna februarie 2017 se reflectă în încasări și efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%. Încasările din accize au fost cu 9,4% mai mici comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, fiind influențate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017”, susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice. 

 

Practic, Finanțele au colectat cu două miliarde de lei mai puțin din TVA și accize, în situația în care INS a anunțat un consum în creștere.

Referitor la sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate, MFP susține că acestea sunt de 4,6 miliarde lei, din care 4,2 miliarde lei reprezintă sume aferente proiectelor din domeniul agriculturii. Practic, în luna mai a intrat de la UE o sumă de 800 de milioane de lei, 700 de milioane fiind aferente proiectelor din domeniul agriculturii.

Investițiile, reduse cu mai mult de 50%

Oficialii Ministerului Finanțelor susțin că, în perioada ianuarie-mai 2017, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 4,1 miliarde lei, respectiv 0,5% din PIB.

Spre comparație, în aceeași perioadă din anul precedent cheltuielile de investiții au fost de 9 miliarde de lei, respectiv 1,2% din PIB, cu aproximativ 24,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015.

Cele mai mici investiții din ultimii cinci ani

Capital a arătat și în urmă cu câteva luni cum Guvernul Grindeanu a reușit “performanța” de a aloca cele mai mici sume pentru investiții din ultimii cinci ani.

Așa cum arătam mai sus față de perioada ianuarie-mai 2016 cheltuielile cu investiții s-au redus de la 9 la 4,1 miliarde de lei.

În perioada ianuarie-mai 2015, Guvernul Ponta a alocat acestui capitol o sumă de 7,3 miliarde de lei. În aceeași perioadă din 2014, suma a fost puțin mai mare, de 7,5 miliarde de lei.

În primele cinci luni din 2013, cheltuielile pentru investiții s-au ridicat la 10,1 miliarde de lei, cu mențiunea că s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrazi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 milioane lei.