Salarizarea acestor categorii de medici se facea dintr-un fond special al bugetului de stat, considerindu-se ca se afla itr-o perioada de pregatire profesionala pina la terminarea stagiului. Astfel, la repartizarea medicilor ce cistigau concursul de intrare i rezidentiat pe o anumita specializare, nu erau impuse si unitatile sanitare cu care icheiau contracte de munca pe o perioada determinata de timp. Existind un capitol bugetar separat, prin casieriile spitalelor se facea practic doar distribuirea salariilor. in acest mod au aparut nenumarate cazuri i care rezidentii efectuau stagiul principal la un spital, dar salariul si-l ridicau de la cel cu care icheiasera initial contractul de munca.
Decizia de a trece i sarcina Casei Nationale a Asigurarilor de Sanatate (CNAS) plata salariilor medicilor rezidenti si stagiari s-a facut anul trecut din vointa Guvernului, care nu a mai alocat fonduri prin Legea bugetului de stat. Fara un cadru legal, CNAS nu putea sa plateasca salariile rezidentilor, asa ca timp de trei luni acestia nu au fost platiti, pina cind nu a fost emisa o Ordonanta de urgenta care autoriza plata acestor salarii pe anul 2000. Numai ca pe 7 decembrie 2000, este emisa Ordonanta nr. 259/2000, i care se specifica: „drepturile salariale ale medicilor si farmacistilor rezidenti se acorda, cu respectarea dispozitiilor legale i vigoare, de unitatile sanitare cu care au icheiat contract individual de munca”, fara a tine cont de faptul ca acele dispozitii legale expirau peste citeva zile. Au fost necesare noi negocieri pentru ca pina la adoptarea noului buget medicii rezidenti sa-si icaseze salariile. „Chiar daca unele spitale au un numar foarte mare de rezidenti, situatia nu poate fi schimbata i acest moment, iar directorii spitalelor au obligatia sa aloce fonduri pentru salarizarea acestora”, a impus dr. Daniela Bartos, ministrul sanatatii si familiei.
Buclucasa Ordonanta nr. 259/ 2000 mai prevede ca „la icheierea contractelor itre casele de asigurari de sanatate si furnizorii de servicii medicale care pregatesc rezidenti i conditiile prezentei ordonante de urgenta, se iau i considerare si serviciile medicale prestate de rezidenti, cuprinse i curricula de pregatire”. Aplicarea acestei prevederi dezavantajeaza spitalele carora le-a fost repartizat un numar mare de rezidenti, prin cresterea costului unei zile de spitalizare. CNAS a propus modificarea ordonantei prin introducerea unui nou alineat care sa prevada icheierea de contracte separate pentru serviciile medicale prestate de rezidenti, fara a se afecta indicatorii de eficienta, afirma Gabriela Rosca, director i cadrul CNAS. Plata rezidentilor din fondul asigurarilor de sanatate a fost propusa i Proiectul de buget pe anul 2001 cu suma de 449 miliarde lei, suma evaluata de MSF i raport cu numarul de rezidenti si durata de pregatire practica prevazuta pe ani de studiu, icepind cu anul doi. Pentru perioada de pregatire teoretica pe anul i curs, de la bugetul statului vor fi alocate ica 116,4 miliarde lei, prin intermediul MSF. in plus va fi reanalizata oportunitatea desfiintarii anului de stagiatura stipulata tot i OUG nr. 259/2000, i conditiile i care prevederile organismelor internationale impun acordarea dreptului de libera practica numai dupa efectuarea unui an de pregatire, declara ministrul sanatatii.
Rezidenti intrati pe usa din dos
Lipsa unor reglementari clare privind statutul rezidentilor care au contracte de munca icheiate pe perioada determinata de timp a facut ca pina i prezent majorarile salariale prevazute de OUG nr. 24/2000 privind salariatii din sectorul bugetar sa nu fie acordate tuturor rezidentilor. Dr. Alin Apostol, presedintele Asociatiei rezidentilor, afirma ca spitalele care au cei mai multi rezidenti din Bucuresti, Sfinta Maria, Coltea si Municipal, au continuat sa acorde salariile minime (2.281.000 lei brut), i timp ce colegii lor, angajati la alte spitale, primesc din luna august a anului trecut 3.817.000 lei (salariu brut). De abia dupa aprobarea noului buget, care este i concordanta cu Ordonanta nr. 24/2000, se va trece la salarizarea uniforma a tuturor rezidentilor, pe baza fiselor de evaluare itocmite de sefii de clinici.
O mare problema cu care se confrunta i prezent sistemul sanitar o constituie „productia de medici” mare a universitatilor si majorarea numarului de rezidenti si asistenti de cercetare. Daca necesarul de medici este de maximum 2.500/an, i Rominia ultimilor ani s-a decis acreditarea a circa 4.000 de medici pe an, cu mult peste posibilitatile de absorbtie ale sistemului. L