Desi programul incasarilor bugetare pe primele cinci luni ale acestui an a fost depasit in scriptele Ministerului Finantelor, in realitate veniturile sunt umflate de banii din privatizare. Pentru a ramane in gratiile Fondului Monetar International, pana la semnarea noului Acord de imprumut, finantistii au pus la bataie toate resursele sigure ale statului. Asa s-a ajuns ca, la sfarsitul lunii mai, deficitul bugetar sa fie de 4.158,3 reprezentand 64% din valoarea prognozata pentru exercitiul financiar pe 1999. Surplusul rezultat din contractele de privatizare incheiate anul trecut, de 3.255,7 miliarde lei, fata de cat se preconizase in Legea bugetului (3.620 miliarde lei), ii face pe guvernanti sa afiseze un aer optimist atunci vorbesc despre mentinerea deficitului bugetar in limita negociata cu FMI. insa e greu de crezut ca va mai fi atins, pana la sfarsitul anului, un nivel similar al incasarilor din privatizare. Pentru perioada urmatoare, cel mai sigur contract de calibru este cel cu Renault.
Impozitele pe salarii si profit au depasit planul
Problema Ministerului Finantelor este strans legata de veniturile fiscale care in perioada raportata au fost inferioare programului. La o valoare prognozata, de 31.145 miliarde lei, bugetul a incasat, din impozite si taxe, 30.640,2 miliarde lei.
in ciuda majorarilor de taxe operate la inceputul anului, intrarile la bugetul statului din accize, de 4.759 miliarde lei, s-au situat sub nivelul prognozat, de 4.961 miliarde lei. Taxele pe consumatie au fost gandite sa duca greul veniturilor bugetare in acest an. Acesta este si impozitul prevazut sa inregistreze cea mai mare crestere reala, fata de incasarile de anul trecut, cu 27%. in primele cinci luni din 1999, cresterea reala a fost de doar 19%, fata de perioada similara a anului trecut. Nici la taxele vamale sau la impozitul pe titei si gaze, valorile incasate nu s-au ridicat la nivelul estimarilor de la inceputul anului. Finantistii sustin ca lunile de vara sunt propice pentru incasarile din accize si TVA, dar este putin probabil ca asteptarile lor sa se adevereasca, in conditiile in care tendinta consumului este in scadere. Numai salariul real s-a redus, in primele luni ale anului, cu 8%, fata de decembrie 1998. in plus, preconizata crestere de 20% a preturilor, ca urmare a actualizarii accizelor la nivelul inflatiei, va accentua si mai mult regresul consumului.
Contrar asteptarilor finantistilor, impozitele pe profit si salarii au fost pe plus, fata de program. S-au incasat impozite pe profit de 6.565,5 miliarde lei, comparativ cu 5.263 miliarde lei prevazuti in program si s-au colectat 4.096,4 miliarde lei din impozitul pe salarii, cu 252,4 miliarde lei peste prevederi. O situatie care se poate datora in buna masura regularizarilor din profiturile obtinute de agentii economici in 1998 (varsate la buget in primul trimestru al acestui an). Depasirea programului la impozitul pe salarii se justifica prin nerealizarea programelor de reforma gandite in momentul elaborarii Legii bugetului pe 1999. Pe de o parte, restructurarile de personal anuntate au ramas doar la nivelul intentiilor declarate la inceputul anului, iar pe de alta parte, incasarile peste program pot fi puse si in seama majorarilor de salarii operate atat in sectorul privat, cat si in cel de stat. insa in pofida acestor depasiri si a intrarii unui volum mare de bani din privatizare, mult mai vizibile au fost sincopele din executia bugetara aferenta primelor cinci luni din 1999. Nu putine au fost momentele cand salariile bugetarilor au fost blocate si cand recurgerea Ministerului Finantelor la imprumuturile de pe piata interna, facandu-se in perioade de criza, a comportat costuri (dobanzi de peste 100%) ce au grevat semnificativ cheltuielile bugetare. S-au consumat deja 14.022 miliarde lei pentru plata dobanzilor aferente datoriei publice, ceea ce a impins cheltuielile peste nivelul programat. Situatie care va continua si in urmatoarele luni, data fiind frecventa cu care Finantele se imprumuta la intern, in lipsa altor surse de finantare.
Discutiile cu Fondul Monetar International pentru incheierea Acordului stand-by nu s-au incheiat. Pentru a ajunge la o intelegere cu expertii americani, ministrul finantelor, Traian Decebal Remes, nu are decat doua solutii: ori va mari veniturile bugetare, ori va reduce cheltuielile. in prima varianta, cea mai la indemana masura este marirea taxelor si a impozitelor, insa practica a demonstrat ca efectul asupra bugetului este invers. in ceea ce priveste o mai buna colectare a veniturilor la buget, ministrul Remes nu va putea face mai mult decat predecesorii sai, care, cu totii, la instalarea pe scaunul ministerial amenintau ca vor lua masuri dure impotriva rau-platnicilor. S-au dovedit a fi simple demagogii, intrucat debitele la bugetul de stat au crescut la peste 32.000 miliarde lei. incercarile de executare silita presupun indelungi procese in instantele judecatoresti, iar recuperarile constau cel mai adesea in active nevalorificabile.
Finantistii continua
sa fardeze bugetul
Conversia creantelor bugetare in actiuni este tergiversata de multa vreme. Conform unor surse din MF, exista o lista cu 1.000 de societati comerciale vizate pentru conversie, insa selectarea celor care vor da startul acestui proces depinde de gradul de atractivitate pentru potentiali investitori. Problema este ca majoritatea societatilor cu pierderi sunt dintre cele mari, greu de privatizat. Riscul pe care finantistii nu stiu sa-l infrunte este acela ca ar putea ramane cu actiuni in portofoliu, care le-ar aduce o sarcina in plus: aceea a administrarii lor.
Cea de a doua varianta, reducerea cheltuielilor, indeosebi in aparatul administratiei centrale, se va lovi in mod cert de barierele politice puse ministrului finantelor. Remes ar putea scapa basma curata amenintandu-si colegii de cabinet cu demisia, intr-un moment in care gestul sau ar dauna negocierilor in curs cu FMI. insa santajul i s-ar putea intoarce impotriva. Colegii sai de partid il pot ameninta cu excluderea de pe viitoarele liste electorale. in aceste conditii este de presupus ca, la fel ca in perioadele anterioare, Finantele vor incropi un program de masuri care sa creasca pe hartie nivelul veniturilor bugetare, astfel incat sa acopere cheltuielile. Pana la obtinerea unui verdict asupra Acordului, guvernantii, obisnuiti sa-si rezolve problemele de pe o zi pe alta, se vor multumi cu simpla fardare a programului bugetar.