Fondul Monetar şi-a dat acordul pentru indicatorii bugetului de stat pe 2010, fiind mai flexibil decât de obicei. Aprobarea proiectului în Guvern în termenul prevăzut va întârzia însă din cauza spargerii coaliţiei. Bugetul pentru anul viitor ar trebui să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere până pe 15 octombrie, conform legii finanţelor publice. Reprezentanţii Ministerului de Finanţe susţin că proiectul este aproape finalizat, dar nu pot să precizeze când va
Fondul Monetar şi-a dat acordul pentru indicatorii bugetului de stat pe 2010, fiind mai flexibil decât de obicei. Aprobarea proiectului în Guvern în termenul prevăzut va întârzia însă din cauza spargerii coaliţiei.
Bugetul pentru anul viitor ar trebui să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere până pe 15 octombrie, conform legii finanţelor publice.
Reprezentanţii Ministerului de Finanţe susţin că proiectul este aproape finalizat, dar nu pot să precizeze când va fi aprobat de Guvern şi dacă va putea fi trimis Parlamentului în termen, până la jumătatea acestei luni. Spargerea coaliţiei de guvernare PDL-PSD, dar şi apropierea alegerilor prezidenţiale aruncă multă incertitudine asupra aprobării proiectului de către guvern şi, ulterior, a votării acestuia în Parlament până la încheierea anului.
Începutul anului nu ar trebui să prindă România fără buget, aşa cum s-a întâmplat în 2008, când alegerile parlamentare şi previzionarea greşită a efectelor crizei financiare au împins votarea legii până în martie 2009. Incapacitatea Exectivului de a lucra pe un buget realist ar însemna în primul rând o notă proastă din partea mediului investiţional, dar şi punerea în pericol a acordului de finanţare externă cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană.
Indicatori agreaţi de FMI
Potrivit ministrului de finanţe, Gheorghe Pogea, deficitul luat în calcul la realizarea bugetului pentru 2010 este de 5,9% din PIB, iar volumul total al fondurilor alocate pentru susţinerea investiţiilor publice se va situa la 6-7% din PIB. Veniturile bugetare sunt estimate în jur de 33% din PIB, la un nivel similar celui din acest an, în timp ce cheltuielile vor fi mai mici cu circa 1,5% din PIB, în special prin tăierea costurilor cu personalul din sistemul public şi a cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. Previziunile de toamnă ale Comisiei Naţionale de Prognoză sunt cele care stau la baza fundamentării bugetului pe 2010. Astfel, creşterea economică ar urma să fie de 0,5%, cursul mediu de schimb s-ar plasa la 4,2 lei pentru un euro, iar inflaţia anuală, la 3,5%.
Politică fiscală mai strictă
La proiectul de buget, Ministerul Finanţelor lucrează împreună cu echipa FMI care a avizat indicatorii macroeconomici şi cadrul bugetar. Ordonatorii de credite au transmis propunerile de bugete pentru 2010, iar Finanţele şi FMI le-au ajustat în funcţie de indicatorii agreaţi.
Guvernul mai are însă şi alte obligaţii în domeniul politicii fiscale, prin acordul de finanţare. Şi-a mai asumat astfel să aprobe, în acest an, legea responsabilităţii fiscale, care va limita rectificările bugetare şi aprobarea de bugete multianuale, şi că va monitoriza atent firmele de stat pentru a reduce arieratele. Totuşi, FMI s-a arătat flexibil în această vară când a acceptat majorarea ţintei de deficit bugetar, de la 4,6% la 7,3% din PIB, odată cu înrăutăţirea prognozei privind creşterea economică de la -4,1% la -8,5%.
5,9% din PIB este nivelul deficitului bugetului general consolidat pe care Ministerul Finanţelor îl ia în calcul la construcţia bugetară pentru anul viitor