Nivelul estimat al erorii în cheltuielile din bugetul UE a crescut din nou
Nivelul estimat al erorii în cheltuielile din bugetul UE a crescut din nou, potrivit raportului anual publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană (ECA). Auditorii semnalează riscurile financiare tot mai mari la adresa bugetului UE, alimentate de creșterea datoriei, inflația ridicată și agresiunea ruseasca în Ucraina.
Raporturile arată că, deși conturile UE pentru anul financiar 2023 oferă o imagine corectă și completă, nivelul de eroare în cheltuieli a crescut la 5,6 %, în comparație cu 4,2 % în 2022 și 3,0 % în 2021. Acestea afectează un buget total de 191,2 miliarde de euro. De asemenea, ele influențează o parte din cele 48,0 miliarde de euro alocate prin Facilitatea pentru Redresare și Reziliență (RRF), principalul pilon al pachetului de redresare NextGenerationEU (NGEU). Auditorii au identificat plăți pentru care nu au fost îndeplinite toate condițiile și au subliniat slăbiciuni în sistemele de control ale statelor membre.
„Pe măsură ce ne apropiem de mijlocul perioadei financiare 2021-2027, concluziile din raportul nostru anual evidențiază provocări critice cu care se confruntă bugetul UE, inclusiv niveluri ridicate de cheltuieli neregulate”, a declarat președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy.
„Aceste provocări subliniază necesitatea unor structuri robuste de supraveghere și responsabilitate, atât la nivelul statelor membre, cât și la nivelul UE, pentru a menține încrederea publicului și a proteja viitoarele bugete ale UE.”
Ca și în ultimii patru ani, auditorii au concluzionat că nivelul estimat al erorii a fost material și răspândit, emițând astfel o opinie nefavorabilă asupra cheltuielilor UE din 2023. Creșterea semnificativă a ratei de eroare este atribuită în mare parte cheltuielilor de coeziune, unde s-au constatat erori de 9,3 %, comparativ cu 6,4 % în 2022. Problemele par să fie cauzate de presiunea timpului asupra administrațiilor naționale pentru a cheltui fondurile din programe europene concurente.
2023 a fost al treilea an de implementare a RRF, sub care statele membre primesc fonduri în schimbul îndeplinirii unor etape sau obiective prestabilite. Auditorii au descoperit că aproximativ o treime din plățile pentru granturi RRF nu au respectat regulile și condițiile. Ca urmare, șase plăți au fost afectate de erori materiale.
Bugetul UE se află sub o presiune tot mai mare
Bugetul UE se află sub o presiune tot mai mare, cu angajamente restante care au atins un record de 543,0 miliarde de euro până la sfârșitul anului 2023, în creștere de la 452,8 miliarde de euro în 2022. Datoria UE a crescut, de asemenea, la 458,5 miliarde de euro în 2023, în principal datorită împrumuturilor pentru NGEU. Aceste creșteri fac din UE unul dintre cei mai mari emitenți de datorii din Europa, în ciuda incertitudinilor legate de capacitatea de a genera venituri suficiente pentru a rambursa aceste datorii.
Auditorii avertizează că inflația ridicată continuă să afecteze puterea de cumpărare a bugetului UE, estimând că acesta ar putea pierde aproape 13 % din valoarea sa până în 2025. Asistența financiară acordată Ucrainei s-a dublat în 2023, ajungând la 33,7 miliarde de euro, iar riscurile asociate cu posibilele neplăți ale împrumuturilor ar putea pune o presiune suplimentară pe bugetul UE în viitor.
Raportul Curții de Conturi Europene subliniază că nerespectarea regulilor nu se referă neapărat la fraude, ineficiență sau risipă, ci la utilizarea fondurilor într-un mod care nu este conform cu regulile UE și naționale. Cu toate acestea, auditorii au identificat și 20 de cazuri suspecte de fraudă, pe care le-au raportat autorităților competente ale UE.
Opiniile emise de auditorii europeni evidențiază nevoia urgentă de a întări măsurile de control și transparență în gestionarea fondurilor europene.
