Directorul general al Bursei din Viena, Michael Buhl, se află pentru a doua oară la Bucureşti în doar câteva luni. Crede că diferenţele dintre investitorii de la Bucureşti şi cei de la Viena nu sunt mari. Mai puţin, ordinele de mărime.
Capital: Bursa e în scădere de la începutul anului, iar la Bucureşti lichiditatea s-a micşorat drastic. Ce putem face?
Michael Buhl: Să aşteptăm. Nu este un răspuns satisfăcător, însă este singurul disponibil. Pe piaţa austriacă, circa 70% din rulaj este asigurat de investitorii nerezidenţi, iar dacă îi luăm în calcul şi pe cei care tranzacţionează prin intermediul unui broker local, ajungem la un procent de 90%. Însă investitorii mici locali nu reprezintă mai mult de 8-9%, iar ei acum stau şi aşteaptă să se întoarcă trendul. Acesta este motivul pentru care lichiditatea nu a căzut la Viena şi în alte pieţe mature, la fel ca la Bucureşti. Toate băncile internaţionale mari, precum JP Morgan, Morgan Stanley sau Deutsche Bank, sunt membri ai Wiener Borse şi tranzacţionează direct de la Londra sau de la Frankfurt.
Capital: Nu este un risc să te bazezi pe capitalul străin, în caz de criză?
M. B.: Nu cred. Din cei 84 de membri ai Bursei de la Viena, 43 sunt internaţionali. Ei nu au niciun interes să părăsească o piaţă ai cărei membri sunt. Din 2001, momentul în care ne-am concentrat pe internaţional, şi până în prezent, lichiditatea a crescut, volumele tranzacţionate au crescut de zece ori, de la 1,5 miliarde euro, valoarea lunară a tranzacţiilor, până la 15 miliarde euro. Înainte, principalele rulaje erau făcute de trei bănci austriece mari, pe când acum, volumele se fac de la Londra sau New York.
Capital: Dar ce se întâmplă cu investitorii persoane fizice?
M. B.: Investitorii de retail din Austria fac ceea ce fac şi cei de aici: stau şi aşteaptă. Fie au vândut la timp, iar acum nu cumpără pentru că nu s-au convins că piaţa a atins minimele, fie n-au vândut, iar scăderea cu 15%-18% a portofoliilor i-a determinat să aştepte recuperarea pierderilor. De altfel, cele mai mari volume de tranzacţionare au fost înregistrate în luna ianuarie, cu valori duble faţă de media anului trecut, acela fiind probabil momentul în care cei mai mulţi au identificat o criză de durată.
Capital: Care este numărul investitorilor persoane fizice de la Bursa din Viena? În România, numărul conturilor deschise se ridică la aproximativ 70.000, din care doar 12.000 sunt active, cu cel puţin o tranzacţie pe lună.
M. B: În Austria, aş spune că sunt câteva sute de mii, probabil între 100.000 şi 200.000 de persoane, raportat la o populaţie de opt milioane. Acestea sunt doar estimări, deoarece nu există statistici oficiale decât în privinţa volumelor tranzacţionate. România însă are un potenţial enorm, populaţia fiind aproape triplă faţă de Austria.
Capital: Wiener Borse are programe de colaborare cu aproape toate pieţele din regiune. Care sunt planurile de dezvoltare în continuare?
M. B.: Sunt două direcţii principale. Prima este cooperarea, care înseamnă că nu trebuie să fim acţionari la o bursă pentru a putea coopera cu aceasta. Spre exemplu, indicele comun ROTX, realizat în parteneriat cu România, care aduce mai multă vizibilitate pieţei româneşti, pe lângă venituri din licenţiere. Cu BVB, de la mijlocul anului trecut, există un parteneriat şi în ceea ce priveşte diseminarea datelor. Date referitoare la companiile listate la Bucureşti sunt transmise de către Viena. În prezent, aceste date sunt preluate şi transmise mai departe de către cinci vânzători internaţionali de date din Marea Britanie, Elveţia, Germania şi Japonia. Datele ajung pe ecranele a 24.000 de traderi şi investitori. Pe lângă cooperare, urmărim şi să intrăm în acţionariatul altor burse, însă doar acolo unde suntem doriţi, nu prin preluări ostile.
Capital: Vă implicaţi şi în conducerea instituţiilor în care sunteţi acţionari?
M. B.: Depinde de mărimea pachetul deţinut. La Budapesta, spre exemplu, unde deţinem un pachet de 12,5%, eu sunt şi membru al consiliului de administraţie. În alte pieţe din regiune, însă, este nevoie de implicarea noastră, mai ales pentru experienţă. Sistemele informatice sunt depăşite în unele cazuri, iar platformele au cedat în momentele de vârf ale tranzacţionării. În Bulgaria, am avut o astfel de problemă, pe care în prezent o rezolvăm prin implementarea unei noi platforme de tranzacţionare.
Capital: Către ce pieţe se îndreaptă în prezent achiziţiile Bursei din Viena?
M. B.: Pentru Bursa de la Ljubliana (Slovenia), unde a fost scos la vânzare un pachet de 80% din acţiuni, ne aflăm în a treia rundă de negocieri. Practic, am ajuns în finală alături de Bursa din Atena, iar decizia finală urmează să fie luată în iunie. După Slovenia urmează Polonia, al cărei nou guvern a anunţat că va privatiza bursa prin listare. Bursa din Varşovia va lista un pachet de 24% din acţiuni printr-o ofertă publică iniţială, fază în care investitorii străini nu vor avea acces. În cea de-a doua etapă, cel mai probabil anul următor, va fi scos la vânzare încă un pachet de 25% din capitalul social, unde vor putea subscrie şi străinii. Restul de 51% va rămâne în proprietatea statului.
Bârfe la o cafea
Despre politicieni
„Pe lângă elevi şi studenţi, Bursa din Viena are un program de training şi pentru politicieni. Reprezentanţii partidelor parlamentare petrec ore bune la sediul instituţiei şi află de la noţiuni de bază până la ultimele tendinţe internaţionale. E o metodă bună pentru a evita iniţiativele politice aberante şi pentru a atrage atenţia asupra importanţei pieţei de capital în economie.“
Despre Erste
„Am lucrat la Erste Bank înainte de a mă duce la Bursa din Viena. Zvonuri privind intenţia de preluare a băncii de către Deutsche Bank sau HSBC există de acum zece ani, dar nu s-au materializat niciodată. Nu cred că acesta este motivul pentru care Deutsche Bank evaluează negativ Erste, chiar dacă şi mie mi se pare ciudată perspectiva negativă din cauza expunerii din România. Dar nici nu cred că va fi iniţiată o tentativă de preluare atâta timp cât domnul Treichl este CEO al Erste.“
Despre firme româneşti
„Colaborarea cu Bursa de Valori Bucureşti (BVB) se face şi în sens invers. Pe lângă diseminarea de date ale emitenţilor de la BVB, până la sfârşitul acestui an, vom avea primul broker român membru al Bursei din Viena. Nu pot divulga acum numele acestuia, deoarece doreşte să îşi păstreze, deocamdată, anonimatul. Prezenţa acestui broker pe piaţa din Viena va permite investitorilor români să tranzacţioneze de acasă pe Wiener Borse.“
Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008
