Kozlodui, singura centrală atomică a Bulgariei, se află în apropierea fluviului Dunărea, la o distanţă de patru kilometri de frontiera Bulgariei cu România.
Noul guvern rezultat din alegerile legislative anticipate ce vor avea loc la 5 octombrie în Bulgaria va trebui să aprobe la rândul său acordul, care va ajuta Bulgaria să-şi reducă dependenţa energetică de Rusia, într-un moment în care cresc tensiunile dintre Moscova şi UE privind Ucraina.
Bulgaria a pus în funcţiune prima unitate de la centrala nucleară Kozlodui în anul 1974. Ca parte a memorandumului încheiat între guvernul Bulgariei şi Comunitatea Europeană în 1999, unităţile 1 şi 2 au fost deconectate de la sistemul de electricitate pe 31 decembrie 2002, în timp ce unităţile 3 şi 4 – la data de 31 decembrie 2006.
În prezent, centrala de la Kozlodui dispune de două reactoare tip VVER cu o capacitate de 1.000 MW fiecare.
Westinghouse, cel mai mare producător mondial de combustibil nuclear, parte a grupului japonez Toshiba, va prelua o participaţie de 30% în Kozloduy NPP – New Build, societatea care va construi noul reactor de la Kozlodui.
'Acordul este semnat dar va intra în vigoare numai dacă va fi semnat de viitorul Guvern', a afirmat directorul general al centralei nucleare de la Kozlodui, Ivan Genov. Acesta a adăugat că noul reactor va fi finanţat în mare parte din împrumuturi externe.
Luna trecută, compania canadiană Candu Energy a semnat un acord de cooperare cu firma China Nuclear Power Engineering Company pentru construcţia unităţilor 3 şi 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă (România).
La centrala de la Cernavodă funcţionează deja două reactoare nucleare de tip CANDU 6 care au intrat în funcţiune în 1996 şi 2007. Împreună, aceste două reactoare asigură aproximativ 20% din producţia de energie electrică a României.
România s-a adresat investitorilor chinezi pentru modernizarea sistemului său energetic după ce companii precum ArcelorMittal şi Enel s-au retras din proiectul construirii reactoarelor 3 şi 4.AGERPRES
