Numărul redus de condamnări pentru corupție la nivel înalt. Răspunderea, inclusiv cea penală, a procurorului general. Structura și funcționarea Consiliului Judiciar Suprem (CJS). Lipsa transparenței privind proprietatea mass-media, precum și lipsa măsurilor de sprijinire a presei afectate de pandemie.

Acestea sunt principalele aspecte îngrijorătoare pentru Comisia Europeană, evidențiate în cel de-al doilea raport anual privind starea statului de drept în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Acesta a fost prezentat de vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și de Comisarul European pentru justiție, Didier Reynders, iar raportul privitor la Bulgaria are 26 de pagini, arată monitor.bg. 

„Reforma judiciară în Bulgaria este un proces treptat, cu consecințe importante pentru independența sistemului judiciar și încrederea societăţii, dar rămân provocări”, se menționează în document, subliniindu-se că, după sesizarea făcută, Curtea Constituțională a anunţat că sunt în contradicţie cu legea fundamentală modificările legislative adoptate de cea de-a 44-a Adunare Națională şi legate de procurorul general și de adjuncții săi. „Ca urmare a acestor evoluții, persistă provocarea responsabilizării și răspunderii penale a procurorului general. Rămân în continuare şi îngrijorări cu privire la componenţa și funcționarea CJS.

Reforma care nu a fost adoptată

Într-un proiect al unei noi Constituții se propunea o reformă pe această temă, dar în cele din urmă nu a fost adoptată. Inspectorul șef și inspectorii Inspectoratului CJS își continuă activitatea, în ciuda expirării mandatului lor în aprilie 2020. Regulamentul privind promovările în sistemul judiciar este un motiv de îngrijorare, deoarece numirile de judecători superiori nu se fac în conformitate cu procedura obişnuită de concurs deschis. În ciuda eforturilor legislative, digitalizarea justiției rămâne în urmă în practică”, se arată în raportul privind Bulgaria. Documentul menţionează, de asemenea, că procesul de promovare a magistraților este încă un motiv de îngrijorare. Se constată că magistrații sunt de obicei promovați după câştigarea unui concurs.

Cu toate acestea, se afirmă că, în realitate, nu a existat niciun concurs pentru avansarea judecătorilor care să fi fost efectuat în ultimii trei ani. În plus, față de procesul obişnuit printr-un concurs, există și o promovare a membrilor neprofesioniști (aleși de Adunarea Națională) ai CJS la sfârșitul mandatului lor. S-au înregistrat „progrese semnificative” în ceea ce privește eficacitatea sistemului de justiție administrativă.

Raportul mai precizează că noua strategie anticorupție pentru perioada 2021-2027 a fost aprobată, cu un nou set de priorități. În același timp, însă, se pune accent pe condamnările pentru corupție la nivel înalt: În ciuda intensificării activității de investigație, condamnările definitive rămân puține şi fără rezultate solide. Comisia Europeană critică eficiența măsurilor legate de administrație, lobby și protecție în raportarea acestei infracțiuni. Deși anchetele au fost intensificate, condamnările definite pentru corupție la nivel înalt rămân puține la număr, se menționează în document.

În ceea ce privește mass-media, au fost remarcate câteva probleme. „Lipsa de transparență în ceea ce privește proprietatea asupra mass-media rămâne o preocupare”, se arată în document, menționându-se că există încă o legislație insuficientă care să împiedice politicienii și partidele să dețină mass-media. „În acest sens, există un risc mai mare în ceea ce priveşte televiziunile și ziarele”, se arată în raport. Acesta subliniază faptul că pandemia COVID-19 a avut un impact negativ asupra pluralismului mass-media. Mediul de lucru și siguranța jurnaliștilor nu par să se fi îmbunătățit, arată CE. Aceasta adaugă că: „Pandemia a afectat pluralismul mass-media și protecția jurnaliștilor din punct de vedere economic, în special în ceea ce privește jurnalismul regional, dar nu au fost introduse măsuri specifice de sprijin”.

Comisarul UE pentru justiție, Didier Reynders, a comentat cele mai importante aspecte ale raportului la o conferință de presă. Potrivit acestuia, cel mai important pas către introducerea unor schimbări pozitive în sistemul judiciar bulgar este elaborarea unui plan de punere în aplicare a recomandărilor făcute în primul raport al Comisiei Europene privind statul de drept. El a menționat că, deși este importantă, adoptarea strategiilor anticorupție nu a fost suficient de eficientă și că organismele abilitate să lupte împotriva corupției trebuie finanțate pentru a obține rezultate.

La scurt timp după prezentarea raportului, Parchetul de la Sofia a ieşit cu un comunicat în care menţiona că CE a confirmat contribuția Parchetului specializat în lupta împotriva corupției. Aceștia au adăugat, de asemenea, că Parchetul va continua să contribuie la reformarea sistemului judiciar, apărând în același timp independența acestuia ca cea mai mare garanție a statului de drept în Republica Bulgaria.

 Parchetul Specializat a raportat 192 de condamnări în 2020

În 2020, au intrat în vigoare 192 de condamnări în cazurile Parchetului specializat în combaterea corupţiei, inclusiv pentru infracțiuni de corupție. Au existat 274 de cazuri de corupție la nivelurile înalte ale puterii, de două ori mai multe decât în ​​ultimii doi ani. 56 de persoane sunt deferite justiţiei pentru aceeași infracțiune, iar 5 au fost găsite vinovate. Acest lucru a fost raportat la un briefing de către șeful administrativ al Parchetului specializat, Valentina Madjarova.

„Vom continua să lucrăm în același mod și să respectăm legea. Parchetul specializat a fost atacat de multă vreme, dar noi nu am încetat să funcționăm. Parchetul specializat a fost atacat nu pentru că nu lucrează, ci tocmai pentru că lucrează”, a spus ea.”Procurorii specializaţi sunt foarte apreciați de toți partenerii europeni. Ridicarea monitorizării criminalității organizate a fost făcută doar şi numai datorită activității procurorilor specializaţi.

„Întrebată despre cum decurge ancheta în așa-numitul caz „Barcelona Gate”, ea a explicat că în 2020 a avut loc o verificare preliminară, care a ajuns procedură prejudiciară pentru spălare de bani. „Fostul prim-ministru Boiko Borisov a dat explicații în timpul inspecției preliminare, dar nu a fost interogat ca parte în proces”, a explicat Madjarova. În acest caz se face o expertiză financiară şi se strâng dovezi cu privire la provenienţa banilor.