Noul premier bulgar a reiterat angajamentul autorităţilor de la Sofia de a trece la euro peste doi ani, în contextul în care există un sprijin slab în rândul alegătorilor afectaţi de pandemie, transmite Bloomberg.

Sprijinul pentru introducerea Euro trebuie consolidat

Într-un interviu acordat marţi pentru sursa citată, Kiril Petkov, absolvent al Harvard Business School, a spus că este nevoie să fie consolidat sprijinul pentru introducerea monedei unice, având în vedere eşecul campaniei publice de informare din timpul crizei Covid-19. Divizarea societăţii a afectat eforturile Bulgariei de combatere a virusului, astfel că ţara vecină este pe ultimul loc în UE când vine vorba de vaccinarea populaţiei. Trecerea Bulgariei de la leva la euro trebuie tratată cu atenţie şi are nevoie de o amplă campanie de informare publică, a spus Kiril Petkov.

„Acest lucru nu poate fi făcut peste noapte”, a apreciat Petkov, reiterând că data ţintă pentru trecerea la euro este 2024. „Atunci când o măsură nu este comunicată în mod adecvat şi apoi impusă sau forţată populaţiei există întotdeauna riscul unor turbulenţe politice care nu ar trebui să existe”, a adăugat premierul bulgar.

Coaliţia guvernamentală condusă de Kiril Petkov are o agendă îndrăzneaţă având în vedere că Bulgaria a ieşit dintr-o criză politică prelungită marcată de scandaluri de mită, lipsa încrederii în instituţiile publice şi adâncirea inegalităţilor. Cu un PIB per capita la jumătate faţă de medie din UE, Guvernul de la Sofia speră că trecerea la euro va ajuta economia bulgară să reducă decalajul faţă de statele bogate din blocul comunitar.

Mulți bulgari nu văd cu ochi buni introducerea monedei unice

Însă, opinia publică din Bulgaria este divizată cu privire la trecerea la euro. Aproape jumătate dintre bulgari cred că introducerea euro va avea consecinţe negative, potrivit rezultatelor eurobarometrului din luna iulie 2021. Peste trei sferturi se tem că vor avea loc practici abuzive de fixare a preţurilor cu prilejul trecerii la euro, mai arată concluziile sondajului.

Bulgarii îşi amintesc de grava criză economică din 1996-97, însoţită de falimentul a 14 bănci şi o hiperinflaţie care a depăşit 1.000%. La acea dată, Bulgaria, la presiunile Fondului Monetar Internaţional, a introdus un mecanism de austeritate denumit „consiliu monetar” (currency board) care a însemnat un curs de schimb fix care a stopat inflaţia şi a menţinut datoria publică la unul dintre cele mai reduse niveluri din UE (24% din PIB).

Kiril Petkov a spus că Bulgaria va menţine nemodificat cursul de schimb fix leva-euro până la trecerea la euro în 2024. De asemenea, premierul bulgar a promis că va intensifica lupta împotriva pandemiei prin campanii în favoarea vaccinării, stimulente fiscale şi introducerea de certificate de vaccinare sau trecerea prin boală pentru personalul din administraţia publică.

Diviziune și în privința relației cu Rusia

De asemenea, bulgarii au opinii împărţite când vine vorba de relaţia cu Rusia, o ţară cu care Bulgaria are legături culturale şi economice, inclusiv o dependenţă aproape totală când vine vorba de gaze nucleare şi combustibil nuclear. Preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, a spus în repetate rânduri că sancţiunile impuse Rusiei pentru anexarea Peninsulei Crimeea sunt ineficiente în timp ce ministrul Apărării, Stefan Yanev, s-a declarat împotriva unei prezenţe sporite a NATO în Bulgaria.

În replică, premierul Petkov spune că declaraţiile lui Stefan Yanev reprezintă opiniile sale personale. Petkov a mai spus că Guvernul său va căuta modalităţile prin care pot fi finanţate acele proiecte de infrastructură care „ar putea îmbunătăţi capacităţile logistice ale NATO”, inclusiv mai multe poduri peste Dunăre şi noi conexiuni rutiere cu Grecia şi România, vecinii de la sud şi nord ai Bulgariei.