Cooperarea între România, Bulgaria și Turcia pe tema securității pontice nu a fost una foarte eficientă, afirmă fosta ambasadoare bulgară Elena Poptodorova, care a indicat că un motiv pentru această situație are legătură cu faptul că Bulgaria a fost, în mod tradițional, precaută și adesea ambiguă în ceea ce privește amenințarea rusă în regiunea Mării Negre.

Poptodorova, care este și vicepreședinte al Clubului Atlantic din Bulgaria, a subliniat că poziția ambiguă a Bulgariei este cauzată de lipsa unui consens politic intern solid în ceea ce privește această chestiune și reprezintă o problemă uriașă atunci când vine momentul luării unor decizii sau acțiuni practice.

Această problemă are rădăcini în istorie, având legătură cu modul în care povestea eliberării Bulgariei de sub ocupația otomană este în mod constant și foarte abil și manipulativ prezentată publicului bulgar, a adăugat Poptodorova.

Fosta ambasadoare a mai declarat că țări mici, precum România și Bulgaria, nu vor putea singure să limiteze agresivitatea Rusiei în zona pontică, ci vor avea nevoie de sprijinul NATO. Astfel, pentru a gestiona situația tensionată din regiune este nevoie de eforturi multiple, atât la nivel bilateral, cât și regional și la nivel de alianță.

Poptodorova a adăugat că alianța transatlantică a permis Moscovei să revendice un rol dominant în Marea Neagră, care a devenit un lac rusesc.

În aceste condiții, nu este ușor pentru NATO să încerce să echilibreze situația, iar acum este necesar mai mult decât oricând un echilibru de forțe în Marea Neagră, a subliniat fosta ambasadoare, în cadrul unui eveniment organizat de Atlantic Council, potrivit umbrela-strategica.ro

Relații tensionate privind Marea Neagră

Turcia susține pe de-o parte Ucraina și pe tătarii din Crimeea și menține, în paralel, o relație cu mai multe fețe cu cel mai mare vecin al său de la Marea Neagră, Rusia.

„Nu am recunoscut niciodată anexarea ilegală a Crimeei și subliniem în mod constant că nu vom face acest lucru”, a fost declarația lui Cavusoglu care a iritat Rusia.

Nostalgia Turciei pentru Crimeea și solidaritatea cu tătarii musulmani din peninsulă, deportați în masă de Stalin în Asia Centrală, și care se confruntă cu o represiune dură sub Vladimir Putin, persistă din vremmea războiului ruso-turc.

Președintele Zelenkski și președintele Erdogan au semnat o declarație de 20 de puncte în care Turcia și-a reiterat opinia că Ucraina ar trebui să adere la NATO, la care Turcia însăși a aderat în 1952 din cauza temerilor privind URSS. Declarația cere și revenirea Crimeei la Ucraina și „scoaterea de sub ocupație” a Donbas, din estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de Rusia și armata ucraineană rămân împotmolite în război.

Sursă foto: Dreamstime