Parchetul nu poate ascunde numărul dosarelor pe care le-a trimis la Parchetul European condus de Laura Kovesi, după cum reiese din decizia Curții Administrative de la Sofia (CAS) în dosarul intentat de ziarul „Sega”, în temeiul Legii privind Accesul la Informațiile Publice (LAIP) după ce Parchetul a refuzat să furnizeze datele, notează Doroteia Dachkova în noua sa opinie pentru segabg.com.
Gheșev este condamnat să spună ce cazuri i-a trimis lui Kovesi
În luna iunie, procurorul-general adjunct Krasimira Filipova a răspuns că lista dosarelor a fost deja trimisă la Luxemburg, dar că numărul acestora și Parchetul care le supraveghea până acum nu pot fi făcute publice. „LAIP nu este un mijloc de a oferi cetăţenilor orice informaţie, ci doar una din care aceştia să-şi poată forma o opinie despre activitatea instituţiilor”, a spus adjuncta procurorului general al Bulgariei, Ivan Gheșev. Potrivit acesteia, numărul proceselor poate fi făcut public doar cu permisiunea procurorului de supraveghere, arată segabg.com.
Judecătorul Stefan Stancev a decis însă că decizia procurorului este ilegală. El a reamintit că informația solicitată era despre numărul dosarelor, nu despre conținutul acestora și de aceea nu se poate admite că este vorba de informații care pot fi date doar cu permisiunea procurorului de supraveghere.
Din aceste informații se poate trage o concluzie legată de activitatea efectivă a Parchetului, ce tip de informații colectează și sintetizează și în ce termeni, explică instanța. „Prin furnizarea informațiilor solicitate poate crește responsabilitatea și transparența în activitatea procuraturii”, consideră judecătorul. Și a scris în decizia sa că informația despre modul în care Parchetul își exercită atribuțiile sunt de maximă importanță pentru viața publică. De aceea, procuratura a trebuit să furnizeze datele solicitate.
Astfel, judecătorul Stancev a anulat decizia doamnei Filipova și îi returnează dosarul pentru o nouă pronunțare și furnizare a informației. Decizia instanței de contencios administrativ este din data de 22 noiembrie. Aceasta este definitivă. Parchetul nu a pus-o încă în aplicare.
Avocatul Kașâmov: Este de neînțeles de ce Parchetul este atât de secretos
Este important ca în hotărârea judecătorească să se sublinieze inaplicabilitatea în acest caz a restricției legate de protecția așa-numitului „secret privind ancheta”, a comentat avocatul Alexander Kașâmov de la Programul Acces la Informații, care se ocupă de procesul ziarului „Sega”. El a reamintit că această anulare de către instanță a refuzului Parchetului de a oferi informații importante pentru societate nu este o premieră. În ultimul an, în mai multe cazuri diferite, această instituție a refuzat informații de natură diferită, a căror dezvăluire ar fi dus la o mai mare transparență, responsabilitate și claritate legat de ceea ce face și din ce motive. În lumina dezbaterii publice din ultimii ani, care pune sub semnul întrebării locul, rolul și nivelul de responsabilitate al Parchetului și conducerii acesteia, o asemenea practică a tăcerii și a secretomaniei este de neînțeles. Când acesta se extinde și la aspecte legate de cooperare, în temeiul obligațiilor conform dreptului Uniunii Europene, impresia este că există o problemă de sistem. Ne putem aștepta doar la variante rapide și eficiente pentru rezolvarea acesteia, în numele statului de drept și al protecției drepturilor cetățenilor.
„În principiu, orice informație privind investigarea infracțiunilor este publică, întrucât societatea este interesată de o luptă eficientă împotriva criminalității. Pare a fi uitare de sine și un sentiment de intangibilitate să se susțină că cetățenii nu au dreptul să se intereseze de activitatea Parchetului, precum și legat de procesele care sunt considerate a intra în atenția Parchetului European”, a comentat cazul avocatul Kașâmov.
Contextul
În urmă cu o săptămână, procurorul-general european Laura Kovesi a explicat, în timpul unei întâlniri online cu ministrul interimar al justiției, Ivan Demerjiev, că în perioada în care procuratura bulgară deținea monopolul legat de sesizarea anchetelor sale către Parchetul European, ea a primit „doar cazuri mici” din partea Bulgariei. Ministerul bulgar de Interne și Agenția pentru Vămi au primit de curând permisiunea de a depune dosare la Luxemburg, cazuri de competența Parchetului European. Până acum, singura instituție bulgară care putea să facă asta era Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație. Demerjiev a declarat într-un interviu acordat „Sega” că vede „o oportunitate ca Parchetul European, prin munca sa, de a umple vidul care rămâne în urma lipsei de acțiune a Parchetului bulgar”.