Bulgaria avansează către adoptarea euro în 2026
Bulgaria este aproape de atingerea obiectivului de a adopta moneda euro la 1 ianuarie 2026, conform unei analize realizate de Institutul pentru Economie de Piață (IME) și citată de Novinite.
Potrivit datelor Eurostat, rata medie anuală a inflației în Bulgaria, începând cu decembrie 2024, este de 2,6%. Această valoare se încadrează în intervalul țintă stabilit prin Tratatul de la Maastricht, care permite un plafon maxim de 2,5%. Plafonul este calculat ca media ratelor inflației din cele mai performante trei state membre UE, la care se adaugă 1,5 puncte procentuale.
Comparativ, alte state membre, precum Lituania, Finlanda și Italia, au înregistrat în aceeași perioadă rate ale inflației între 0,9% și 1,1%. Peter Ganev, reprezentant al IME, a explicat că deviația de 0,1% a Bulgariei de la plafonul maxim este nesemnificativă, confirmând conformitatea țării cu criteriile Tratatului de la Maastricht.
Ministrul de Finanțe din Bulgaria, Temenuzhka Petkova, a declarat că aderarea la zona euro este o prioritate strategică. Aceasta a subliniat importanța profitării de momentul favorabil pentru a finaliza procesul.
De asemenea, autoritățile bulgare intenționează să trimită până la 31 ianuarie 2025 solicitări către Bruxelles și Frankfurt pentru rapoarte extraordinare de convergență, necesare în procesul de validare a conformității cu cerințele zonei euro.
România, perspective îndepărtate pentru adoptarea euro
Spre deosebire de Bulgaria, România întâmpină provocări majore în procesul de aderare la zona euro. O analiză publicată de Merkur sugerează că țara noastră ar putea adopta euro abia în 2029, în funcție de progresele realizate.
Raportul Comisiei Europene din 2024 evidențiază mai multe deficiențe care împiedică România să îndeplinească criteriile de convergență.
Unul dintre principalele obstacole este stabilitatea prețurilor, unde România nu respectă criteriul inflației, o cerință esențială pentru integrarea în zona euro. Pe lângă aceasta, finanțele publice sunt considerate instabile, cu un deficit bugetar ce depășește limitele impuse de Pactul de Stabilitate și Creștere.
Un alt criteriu esențial, cursul de schimb, nu este îndeplinit, deoarece România nu face parte din mecanismul MCS II, care presupune participarea la un regim de schimb valutar controlat. În plus, ratele dobânzilor pe termen lung sunt prea ridicate pentru a respecta cerințele stabilite.
Un alt obstacol important este lipsa armonizării legislației naționale cu articolul 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Acest aspect creează o barieră suplimentară pentru aderare și necesită reforme legislative pentru a permite o integrare completă în structurile zonei euro.
