Decizia momentului la nivel european. Potrivit ultimelor informații, luni Uniunea Europeană a aprobat textul legislativ prin care ţintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră devin obligatorii din punct de vedere juridic. Bulgaria a fost singura țară care s-a opus.
27 de state membre ale UE au aprobat , textul legislativ prin care ţintele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră devin obligatorii din punct de vedere juridic. Bulgaria a fost singura țară care s-a abținut.
În tot acest timp, Comisia Europeană pregăteşte un pachet consistent de politici menite să combată schimbările climatice, relatează Reuters.
De menționat este faptul că, acordul statelor membre survine după ce plenul Parlamentului European a dat joi undă verde angajamentului UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050, adică să nu emită mai multe gaze cu efect de seră decât poate absorbi, şi să-şi reducă emisiile nete de CO2 cu cel puţin 55% în anul 2030 faţă de 1990.
Astfel, în cursul zilei de luni, miniştrii celor 27 de state membre au aprobat luni legea ce cuprinde acest angajament, cu excepţia reprezentantului Bulgariei, care s-a abţinut.
”Compromisul final nu reflectă suficient poziţia noastră naţională”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Sofia, fără alte explicaţii.
Care sunt obiectivele noii legislații
În ceea ce privește obiectivele, legislaţia europeană necesară aplicării Pactului Verde european nu stabileşte obiective precise de reducere a emisiilor pentru fiecare ţară în parte. Mai exact, este vorba doar despre o ţintă globală la nivel comunitar, concesie făcută pentru a obţine consimţământul statelor cu economii încă intensive în carbon, precum Polonia, Ungaria sau Slovacia.
Totodată, deși statele mai bogate vest-europene sunt în general favorabile unor politici de mediu mai dure, ele se lovesc de opoziţia ţărilor central şi est-europene, care atrag atenţia că economiile lor încă nu sunt suficient de competitive pentru a face faţă schimbărilor implicate de atingerea obiectivelor de mediu europene şi, prin urmare, au nevoie de finanţări pentru a putea susţine costurile generate de aceste transformări.
De menționat este faptul că, consecinţa compromisului legislativ la care s-a ajuns astfel va fi o revizuire a circa 50 de norme legislative europene ce privesc diferite teme, precum comercializarea certificatelor pentru emisiile de CO2, impulsionarea folosirii vehiculelor electrice, fiscalitatea verde sau dezvoltarea tehnologiilor pe bază de hidrogen şi a noilor materiale mai sustenabile.
Pe data de 14 iulie, Comisia Europeană urmează să prezinte un pachet substanţial de politici menite să asigure atingerea ţintei diminuării emisiilor de CO2 în deceniul care se încheie în 2030.
Mai trebuie menționat și faptul că textul legislativ adoptat luni de statele membre prevede şi crearea unui organism care să verifice coerenţa între obiectivele climatice şi politicile implementate pentru a le atinge, precum şi a unui mecanism de tip bugetar prin care vor fi calculate emisiile totale pe care le va putea produce UE în perioada 2030-2050 conform ţintelor stabilite.