O bătălie prezidențială complicată, cu o finală deschisă, primul loc pentru Rumen Radev și mai mulți bulgari dispuși să voteze – asta arată un sondaj al Alpha Research, realizat în perioada 4-10 octombrie, pe un eșantion de 1.123 de cetățeni adulți, prin intermediul unui interviu direct standardizat, la casele oamenilor, cu tablete. Acesta reflectă primele reacții publice, imediat după anunțarea candidaturilor profesorului Anastas Gherdjikov și a judecătorului Lozan Panov și înainte de nominalizarea lui Mustafa Karaday, lider al partidului etnicilor turci, arată Dnevnik. 

Potrivit sondajului, actualul președinte bulgar Rumen Radev intră în cursa prezidențială din poziția de lider, cu sprijinul de 42,6% dintre cei care deciși să voteze. Cel mai puternic este sprijinul pe care-l primește de la susținătorii Partidului Socialist Bulgar (BSP) (peste 90%) și „Ridică-te, Bulgaria! Noi venim!” (80%). Puțin peste două treimi dintre susținătorii formațiunii „Există un astfel de popor” și ai formațiunii „Continuăm schimbarea”, ar vota de asemenea pentru el. Votul simpatizanților „Bulgariei Democratice” este împărțit după anunțarea candidaturii lui Lozan Panov, un sfert dintre aceștia își exprimă sprijinul pentru Rumen Radev, spun analiștii de la Alpha Research.

Pe locul doi se află profesorul Anastas Gherdjikov, care a reușit să obțină un sprijin de 28,1% din partea celor care au spus că vor vota. 80% dintre ei provin din electoratul GERB. Pe lângă votul lor, Gherdjikov a reușit să atragă și o periferie mai diversă de aproximativ 7%, cu care depășește votul pentru GERB. Pentru el ar vota aproximativ 15% dintre susținătorii formațiunii „Continuăm schimbarea”, 12% – dintre cei din ai formațiunii Bulgaria Democratică, aproximativ 30% dintre susținătorii VMRO și 10% – din alte forțe politice, mai arată sondajul. Potrivit analiștilor, din moment ce Gherdjikov primește un sprijin serios din partea celor cu studii universitare și al oamenilor din orașele mai mari, printre aceștia are cele mai mari șanse să își sporească sprijinul.

Cine ar putea ieși pe locul 3

Până în prezent, Lozan Panov rămâne pe locul trei, obținând un sprijin de 8,2%. „Deși are un efect de unificare asupra Bulgariei Democratice, datorită simpatiei a aproximativ o pătrime dintre susținătorii săi pentru Rumen Radev, în prezent primește un rezultat mai mic decât cel parlamentar al partidului. Este posibil ca această candidatură a sa să joace un rol mai mare în alegerile parlamentare decât cele prezidențiale, dar are și potențialul de a-și spori votul”, arată analiștii.

După Panov, cu un sprijin de 3,9% este candidatul formațiunii Vâzrajdane/ Renașterea și liderul acesteia Kostadin Kostadinov. Ceilalți concurenți cunoscuți primesc un sprijin de aproximativ 1%. 13% au declarat în sondaj că vor vota pentru „un alt candidat”, și se poate presupune că aproximativ două treimi dintre ei ar sprijini un candidat al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți, subliniază Alpha Research.

Înainte de începerea oficială a campaniei electorale, 52,7% dintre cetățenii bulgari adulți și-au declarat intenția de a vota la viitoarele alegeri prezidențiale. Așteptările ca alegerile „2 în 1” să crească participarea la vot sunt justificate, iar votul prezidențial trezește în mod tradițional un interes mai mare. În această situație, se poate presupune că, dacă campania nu se desfășoară într-un mod care să-i dezguste pe alegători și dacă nu există dificultăți tehnice, mai mult de jumătate dintre bulgarii adulți și-ar exercita dreptul la vot.

Sondajul arată că 11,3% dintre cei care sunt hotărâți să voteze la alegerile prezidențiale se confruntă în continuare cu dilema pe cine să sprijine. Aceasta înseamnă că începutul campaniei poate fi decisiv pentru aceste voturi, comentează analiștii. Sondajul nu conține date despre persoanele care sunt indecise privind participarea la vot.

* Acest studiu a fost realizat în perioada 4-10 octombrie 2021 de Alpha Research, este publicat pe site-ul agenției și este realizat din fonduri proprii. Sondajul a fost realizat în rândul a 1.123 cetățeni adulți din toată țara. A fost utilizat un eșantion stratificat în două etape, cu o cotă pe principalele caracteristici socio-demografice. Informațiile au fost colectate printr-un interviu direct standardizat, cu tablete, în casele respondenților.