România se află pe locul 33 într-un clasament realizat de compania americană de consultanţă în management A.T. Kearney, care a analizat costul forţei de muncă, structura financiară, mediul de afaceri şi gradul de specializare al angajaţilor din 50 de ţări. Pe vremuri, „Made in Romania“ fie că era înscris pe o linguriţă de plastic, fie pe nişte papuci de plajă, era un motiv de mândrie naţională. Acele „glorioase“ vremuri au apus. Astăzi,
România se află pe locul 33 într-un clasament realizat de compania americană de consultanţă în management A.T. Kearney, care a analizat costul forţei de muncă, structura financiară, mediul de afaceri şi gradul de specializare al angajaţilor din 50 de ţări.
Pe vremuri, „Made in Romania“ fie că era înscris pe o linguriţă de plastic, fie pe nişte papuci de plajă, era un motiv de mândrie naţională. Acele „glorioase“ vremuri au apus. Astăzi, într-un mall nu există magazin fără produse fabricate în China, Thailanda sau Malaysia, deşi acestea poartă marca Adidas, Zara sau Sony. Mâna de lucru ieftină explică de ce India şi China sunt cele mai atractive pentru offshoring, în timp ce ţările Europei de Est se mulţumesc cu un calificativ „bine“, acordat de A.T. Kearney. Potrivit raportului pe anul 2006 al companiei americane, costurile pentru poziţii precum programatori IT sau reprezentanţi „call center“ au crescut cu 5% – 10 % în ţările dezvoltate şi cu 20%-40% pentru aceleaşi meserii în China, India şi Europa de Est. România, aflată pe poziţia 33, se poate mândri cu faptul că are un indice al favorabilităţii mediului de afaceri mai mare decât premianţii „mâinilor ieftine de lucru“: India, China şi Malaysia. Faţă de anul 2005, indicele României s-a îmbunătăţit în 2006. În ciuda populaţiei numeroase comparativ cu ţările din zonă, costurile cu forţa de muncă, totuşi mai ridicate decât în „paradisurile“ asiatice, au plasat România în a doua jumătate a indexului. Raportul relevă faptul că atât ţara noastră, cât şi Bulgaria au făcut salturi uriaşe în privinţa îmbunătăţirii mediului de afaceri, în perspectiva aderării la UE. Totuşi, România a scăzut nouă poziţii faţă de indexul din 2005 (când se situa pe locul 24), în timp ce Bulgaria a urcat şase locuri, până pe poziţia a noua. Practic, toate cele 50 de state, chiar dacă au coborât în top faţă de 2005, şi-au îmbunătăţit scorul, confirmând că intensificarea competiţiei şi păstrarea actualelor niveluri de performanţă nu mai sunt suficiente pentru a atrage offshoring. Din punctul de vedere al atractivităţii financiare (costuri operaţionale, fiscalitate etc.), cel mai bun indice îl are Vietnamul. Liderul clasamentului general, India, se află la această categorie pe locul 6. Bulgaria ocupă locul 11, iar România se situează cu opt poziţii mai sus. Numărul mare al românilor care au plecat la muncă peste hotare se resimte în raportul Kearney, unde la capitolul abilităţi profesionale şi disponibilitate pentru muncă, ţara noastră ocupă poziţia 45 din 50 de state! Conform Agenţiei Române pentru Investiţii (ARIS), sectoarele economice în care forţa de muncă este deficitară sunt: construcţiile (criză de muncitori calificaţi), domeniul bancar şi IT (nivel de pregătire mediu). „Problema cea mai mare cu care ne confruntăm este deficitul de angajaţi, în special în oraşele mari“, spune Walter Friedl, consilierul economic al Ambasadei Austriei la Bucureşti.
În ciuda acestor dificultăţi, companiile austriece au investit anul trecut cinci-şase miliarde de euro în România. Friedl consideră că piaţa românească este deschisă afacerilor pentru că „este uşor să obţii cote de piaţă rezonabile, o calitate înaltă a produselor şi serviciilor“.
La rândul său, Herve Bolot, ambasadorul Franţei la Bucureşti, crede că „investiţiile franceze în retail anticipează o repartizare a puterii de cumpărare din Bucureşti către de provincie şi apreciază dinamismul consumului în gospodării. Creşterea regulată a preţurilor implică şi o sporire a productivităţii.“
Raportul A.T Kearney relevă şi câteva surprize: avantajele destinaţiilor offshore au scăzut în majoritatea ţărilor analizate, în timp ce punctajele pentru abilităţile profesionale ale oamenilor şi mediul de afaceri la nivel mondial au crescut semnificativ.
Conform aceluiaşi raport, la nivelul Europei Centrale şi de Est, Bulgaria reprezintă ţara cu cel mai mare potenţial pentru atragerea de investiţii străine, cu un punctaj de 3,16 la avantajele financiare, 1,04 la abilităţi profesionale şi 1,56 la scorul mediului de afaceri. România a fost printre ultimele din zonă în ceea ce priveşte atractivitatea investiţiilor străine directe, aceasta în ciuda faptului că, în 2006, aceste investiţii efectuate în România s-au aflat pe locul doi în regiune, după Polonia.
33
este locul ocupat de Romånia în topul principalelor 50 de destinaţii atractive pentru externalizarea activităţii furnizorilor de servicii, conform raportului A.T. Kearney
