Lucrările de construcţie a unui nou reactor la centrala nucleară din Kozlodui ar putea începe în 2019 în cazul în care guvernul bulgar ar aproba proiectul în 2014, scrie vineri cotidianul sofiot 24 Ceasa.
Anunţul a fost făcut de Ivailo Ninov, şef al departamentului de investiţii al singurei centrale nucleare din Bulgaria, în cadrul unei dezbateri publice la oraşul dunărean cu privire la oportunitatea de construire a unei noi unităţi nucleare.
În prezent, la centrală funcţionează două reactoare de 1.000 MW fiecare, după ce în perioada 2002-2006, la insistenţa Uniunii Europene, au fost oprite patru din cele şase reactoare ale centralei, considerate nesigure de Bruxelles.
Ore la rând experţi, cetăţeni şi activişti ecologişti au discutat dacă Bulgaria are nevoie de încă un reactor, scrie ziarul Capital. Cetăţenii veniţi în sală se interesau în special dacă vor fi noi locuri de muncă, dacă se va construi infrastructură şi locuinţe noi în oraş şi dacă există riscuri din construcţia unui nou reactor.
Primarul Rumen Manoev a declarat că sprijină proiectul, dar a întrebat care va fi efectul cumulativ asupra mediului, deoarece la Kozlodui există deja unităţi nucleare. Valentin Iliev, şef al companiei de proiectare, a declarat că, şi cu reactorul numărul şapte, nivelul radiaţiei va rămâne sub normele internaţionale. Un medic care s-a prezentat drept conferenţiar Spasov a spus că centrala nu are un efect negativ asupra sănătăţii populaţiei. El a citat un studiu care cuprinde 150 de copii din oraş la care nu au fost observate urme de contaminare radioactivă.
Activiştii ecologişti prezenţi la dezbateri au declarat însă că nu au încredere în aceste date. Deniţa Petrova, de la Greenpeace, a contestat estimările potrivit cărora Bulgaria are nevoie de noi unităţi de producţie de energie electrică. În opinia ei, consumul de energie electrică, în loc să crească, scade şi nevoile ţării sunt supraestimate. De aceeaşi părere este şi Petko Kovacev, de la Institutul pentru politica verde, în opinia căruia proiectul va avea soarta celui de la Belene – vor fi cheltuiţi mulţi bani pentru el şi până la urmă va fi oprit.
Ziarul aminteşte că decizia de principiu privind construirea unui nou reactor la Kozlodui a fost luată în anul 2012 de guvernul precedent, care a decis să renunţe definitiv la proiectul pentru o centrala nucleară la Belene. Până acum au fost cheltuite în jur de 18 milioane de leva (9 milioane de euro) pentru studii de pre-proiectare.
La Cernavodă se mai fac încă 2 reactoare, dar nu se știe când
România intenționează să mai construiască încă 2 reactoare la Cernavodă, în total 4 din 5, dar proiectul se tărăgănează de la un an la altul. Din compania de proiect pentru construcția grupurilor 3 și 4 s-au retras toți investitorii străini, cu excepția Enel și ArcelorMittal. Acum autoritățile vor să-i convingă pe chinezi să investească în construcția celor două reactoare. “Eu refuz să abandonăm grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, cum probabil ne sugerează alţii. Povestea aia că chinezii nu pot sper că s-a lămurit, chinezii au tehnologie, au parteneriat cu CANDU din 2009”, spunea premierul Victor Ponta, în vara acestui an.
Amplasamentul CNE Cernavodă a fost conceput iniţial să găzduiască cinci reactoare tip CANDU 600, fiecare dintre ele estimate la o putere instalată brută de peste 700 MW. Construcţia a fost începută simultan la cele cinci unităţi, strategie care a fost schimbată la începutul anilor ’90 pentru ca unităţile să se finalizeze pe rând. Unităţile 1 şi 2 au intrat în exploatare comercială în anul 1996, respectiv anul 2007.
În prezent, pentru Unitatea 3 de la CNE Cernavodă, atât lucrările de construcţii civile nucleare, cât şi cele clasice sunt realizate în proporţie de 52%, iar lucrările de construcţii hidrotehnice, alimentări cu apă şi canalizare, în proporţie de 49%. Pentru Unitatea 4, construcţiile civile sunt realizate în proporţie de 15%.
Un studiu comandat de Comisia Naţională de Prognoză şi prezentat recent arată că punerea în funcţiune a reactoarelor nucleare 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă este incertă înainte de anul 2020, din cauza neclarităţilor legate de capacitatea României de a finanţa investiţia şi structura acţionariatului.