Tania Petrova a scris un articol pentru Kapitalul bulgăresc cu privire la schimbările care vor avea loc în ceea ce privește sursele regenerabile de energie. Noile reguli vor fi valabile până la sfârșitul anului 2026, susține aceasta.

În timp ce Bulgaria se află într-o criză politică care pare doar să se aprofundeze, România lucrează susținut la simplificarea proceselor administrative pentru afaceri. Scopul final este clar – pregătirea pieței țării pentru a se asimila cât mai eficient resursele financiare pentru surse regenerabile de energie (SRE) oferite de Europa.

La sfârșitul lunii iunie, Guvernul României a înaintat o propunere de modificări legislative pentru construcția de instalații solare pe terenuri agricole. Scopul este de a permite implementarea proiectelor pentru stații solare, eoliene, biomasa, biolichide, biogaz, de stocare ș istații de transformare, pe teritorii non-urbane, pe terenuri de categoria 3, 4 si 5.

În prezent, în Bulgaria, restricțiile privind construcția de instalații SRE care nu sunt de uz propriu permit ca acestea să fie instalate doar pe terenuri agricole neirigate din categoria a 5-a până la a 10-a, sau neclasificabile, dacă există o opinie cu privire la conectarea instalației, emisă de operatorul respectiv de rețea, arată Kapital. 

Una dintre ideile principale ale guvernului român este folosirea acestor noi terenuri în două scopuri – generarea de energie și agricultură. În acest fel, ei speră că va crește interesul și construcția de sisteme agrovoltaice. Cu toate acestea, modificările propuse în legea din România vor fi pentru o perioadă limitată de timp – 31 decembrie 2026. Motivul pentru aceasta este stimularea investițiilor în cadrul bugetului UE pentru perioada 2021-2027 și creșterea absorbției fondurilor europene și fondurilor din Planul de Redresare al României.

Sistemele agrovoltaice sunt o combinație între utilizarea terenurilor agricole pentru agricultură, precum și pentru producerea de energie. Potrivit diverselor studii, această abordare ar putea aduce beneficii culegerii diferitelor tipuri de plante și ar putea încetini rata de evaporare a apei din sol, precum și să protejeze împotriva grindinei.

Ce se schimbă de fapt

Până acum, procesul de construire a SRE în zonele agricole din România a fost destul de complicat și confuz. În primul rând, terenul trebuie pregătit, statutul să fie schimbat din „agricol” în „în scop de construcție”, astfel încât să poată începe pe acesta activitățile de construcție a centralelor SRE.

Pentru ca oricare dintre aceste lucruri să se întâmple, trebuie să treacă și un proces de aprobare care durează peste 9 luni. În afară de asta, taxele pentru această transformare în România nu sunt deloc mici și se plătesc înainte de a exista vreo certitudine privind succesul final al proiectului. Odată cu modificările propuse, acest proces este mult scurtat.

Nu va mai fi nevoie de o transformare a teritoriului și acesta poate fi folosit în scop dublu – agricultură și construcții. Pe lângă taxe, acest lucru va economisi și taxele din viitoarea utilizare a terenurilor.

 Schimbare, dar nu mână din cer

Schimbările propuse de Guvernul României vizează în primul rând stimularea absorbției fondurilor pentru a accelera tranziția energetică a țării către SRE. De câțiva ani, România a accelerat ritmul transformării energetice, pentru că acolo se află unul dintre cele mai mari proiecte europene offshore – 1,9 GW de energie eoliană offshore.

Guvernul României intenționează să adauge 7 GW de capacitate SRE până în 2030, din care 3,7 vor fi solare. Totuși, noile prevederi din lege au limitările lor, care se exprimă în dimensiunea teritoriilor urbane exterioare și sunt permise doar pe suprafețe de până la 50 de hectare.

Acest lucru ar putea avea în sine un efect pozitiv și asupra costului de conectare la rețea a proiectelor fotovoltaice din țară. Numărul mai mare de proiecte ar putea reduce semnificativ tarifele pentru aceste servicii în România.