Pe o piaţă estimată, în acest an, la aproape jumătate de miliard de euro, cele mai importante tipografii din România investesc masiv pentru dezvoltarea afacerii. Concurenţa se intensifică prin venirea multinaţionalelor.
Ca multe alte sectoare ale economiei, industria tipografică nu beneficiază de date statistice riguroase pe baza cărora să fie evaluată. Potrivit unor date provizorii ale Institutului Naţional de Statistică, în 2006 erau înregistrate peste 1.560 de firme a căror activitate este legată de tipărire. Asociaţia Tipografilor din Transilvania, prin directorul executiv Vasile Nemeş, estimează însă că numărul companiilor care execută lucrări tipografice se ridică la 4.000 la nivelul întregii ţări, dar cele care se pot numi într-adevăr tipografii sunt circa 400. „Acestea au capacitate completă de pregătire şi asigură tiparul şi finisările ulterioare. Unele asigură şi servicii de expediţie prin poştă, transport direct sau mail direct“, explică Nemeş.
Tipografiile îşi împart o piaţă impulsionată de majorarea cererii, în special de materiale comerciale/publicitare folosite de retaileri şi alte companii. În cazul Infopress, parte a Infopress Group, tipăriturile comerciale sunt segmentul cu cea mai rapidă creştere şi reprezintă mai bine de 50% din cifra de afaceri a companiei, care s-a ridicat în 2006 la 50,5 milioane de euro, spune Birgir Jonsson, CEO-ul grupului. Tipografia mai are comenzi pe segmentele reviste şi ziare, printre clienţii ei numărându-se Ringier sau Burda. Şi la RH Printing, tipografie cu o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro în 2006, materialele publicitare au, în medie, o pondere de 45% în totalul încasărilor. Cam tot atât înregistrează şi CoPrint, pentru tipografia din Bucureşti, în timp ce la nivelul întregii companii materialele comerciale şi ziarele aduc venituri aproape egale (câte 37%), spune Mihaela Cujbă, directorul de vânzări.
Datorită, în parte, tirajelor mari, ziarele aduc şi ele venituri importante tipografiilor. Fed Print, de exemplu, a înregistrat, în 2006, o cifră de afaceri de circa 15 milioane de euro, potrivit directorului general Flavian Drăgan, dintre care 70% sunt încasări din tipărirea ziarelor. Cărţile (20%) şi revistele, plus materialele publicitare, întregesc sursa de venituri a companiei. Şi în cazul Ringier Print, ziarele aduc majoritatea veniturilor (peste 90%).
Revistele contribuie semnificativ la cifra de afaceri a unor tipografii, în contextul în care, per ansamblu, au crescut uşor tirajele şi s-a extins oferta de titluri de pe piaţă. De exemplu, revistele şi cataloagele aduc 77% din încasările Mega Press Holding, deţinută de omul de afaceri Sorin Peneş. Tipografia, a cărei cifră de afaceri s-a ridicat anul trecut la 14,5 milioane de euro, lucrează cu Ringier, Editura Intact şi Billa.
Nici tipografiile axate pe tipărirea cărţilor nu o duc rău. Călin Vlasie, directorul general al Editurii Paralela 45, spune că, în ultimii trei ani, comenzile de tipărire de carte s-au dublat efectiv, printre produsele lor numărându-se atât cărţile companiei, cât şi ale altor edituri. Cererea sporită de tipărire a determinat investiţii de peste 800.000 de euro, care au crescut de cinci ori capacitatea de producţie.
Cele mai multe dintre tipografiile mari au investit sume importante pentru retehnologizare, creşterea capacităţii de producţie şi chiar extindere. Sorin Peneş susţine că Mega Press a beneficiat, în 2006, de fonduri de şase milioane de euro, în timp ce în acest an 3,5 milioane de euro au fost investite în utilaje, alte două milioane de euro fiind destinate modernizării halei şi instalaţiei de climatizare. Fed Print aproape şi-a dublat capacitatea de producţie, cu o investiţie de cinci milioane de euro, în timp ce CoPrint a alocat, în ultimii ani, zece milioane de euro pentru achiziţii şi construirea unei noi tipografii la Buftea. În plus, compania vrea să se extindă, până la sfârşitul anului, la Timişoara. O nouă tipografie are în plan şi Infopress, care va aloca peste 25 de milioane de euro pentru unitatea de la Bucureşti, pe care doreşte să o lanseze la începutul lui 2009. După investiţiile de circa 15 milioane de euro în tipografia de la Odorheiu Secuiesc, Infopress Group mai pregăteşte 25 de milioane de euro pentru creşterea în acest an a capacităţii de producţie a unităţilor de la Odorhei şi din Bulgaria (Delta Plus).
Competiţia se va intensifica. După ce grupul german Haendler&Natermann a preluat 60% din tipografia clujeană Novis, axată pe tipărirea etichetelor, iar fondul de investiţii islandez Kvos International a preluat intregral Infopress, şi alte mari grupuri internaţionale se pregătesc să intre pe piaţă. Potrivit unor surse, grupul finlandez Hansa Print va construi o tipografie în parcul industrial Nokia, din apropierea Clujului, pentru a acoperi necesarul producătorului de telefonie mobilă.
În ciuda acestor investiţii, piaţa locală se confruntă cu lipsa personalului specializat şi a transparenţei. De asemenea, este posibil ca cererea de ziare să scadă, în timp ce aceea de ambalaje va exploda, conchide Nicolae Nicolae, preşedinte interimar al Patronatului Industriei Tipografice.
Estimari pentru 2007
150 mil. euro AMBALAJE Este piaţa cu cel mai mare potenţial, pe măsură ce apar tipografiile locale de capacitate mare
150 mil. euro MATERIALE publicitare Suma va creşte odată cu numărul retailerilor
65 mil. euro ZIARE Segmentul aflat în cel mai mare pericol să scadă pe termen mediu, din cauza regresului vânzărilor
47 mil. euro REVISTE Se bucură încă de succes la public, scăderea tirajelor fiind compensată de creşterea numărului de titluri
25 mil. euro CĂRŢI Comenzile au crescut, dar tirajele modice descurajează investiţiile
14 mil. euro ETICHETE Piaţa este în creştere, pe măsură ce companiile româneşti aleg tipografiile locale în locul celor de afară
