Criza economică, coroborată cu aprecierea euro, inflaţia în creştere şi îngheţarea lefurilor din sectorul privat, va împinge cu câţiva ani în urmă nivelul de trai al românilor.
Salariul mediu pe economie a ţinut, teoretic, pasul cu scumpirea alimentelor, reflectată prin rata anualizată a inflaţiei. Practic, creşterea salariilor a fost susţinută de primele de sfârşit de an, ajunse cu întârziere la bugetari. Datele INS arată că majorările salariale au depăşit doar în câteva cazuri scumpirile din ultimele 12 luni. Situaţia este chiar mai dificilă pentru cei din sectorul privat. În 2009, veniturile acestora au fost în stagnare sau chiar diminuate. Dacă luăm în calcul şi rata inflaţiei, salariile care vor rămâne la acelaşi nivel cu cel de anul trecut vor avea o putere mai mică de cumpărare.
Concret, carnea şi produsele din carne s-au scumpit, în 2008, cu 7,23%, la care se adaugă o majorare de 2,2% în primul trimestru al acestui an. De la caz la caz, sumpirile ajung la zeci de procente. Țigările, produse care au o pondere însemnată în coşul de consum, s-au scumpit cu 13,7% în 2008 şi cu încă 6,9% în primele trei luni din 2009. Alimentele, băuturile şi ţigările reprezintă 37,7% din coşul de consum stabilit de Institutul Naţional de Statistică.
Cheltuielile românilor au fost mărite anul acesta şi de deprecierea leului faţă de moneda europeană. Cursul de schimb s-a modificat cu circa 17% în favoarea euro (de la 3,68 lei pe euro, cursul mediu de anul trecut, până la 4,3 lei), ceea ce a generat un val de scumpiri ale produselor cu preţuri raportate la această monedă. Mai mult, a menţinut chiriile şi preţurile în lei ale locuinţelor la niveluri egale faţă de 2008, în ciuda ieftinirilor în euro.
Contrar statisticilor oficiale, care ne arată că salariul real a crescut, numărul persoanelor care trăiesc la limita sărăciei se va majora, anul acesta, cu 370.000.
Rata anualizată a inflaţiei din aprilie, de 6,45%, plasează România pe primul loc între ţările Uniunii Europene (UE) în ceea ce priveşte evoluţiile negative ale economiei. Conform datelor Eurostat, ţara noastră a înregistrat o inflaţie cu 1,2% mai mare decât media UE, fiind urmată de Letonia şi Lituania, ambele cu câte 5,9%. Ce înseamnă acest lucru? Trecând peste comparaţia cu anii trecuţi, când inflaţia se scria întotdeauna cu două cifre, iar leul se devaloriza puternic de la o lună la alta, nivelul de 6,45% se traduce prin scăderea puterii de cumpărare. Salariile au ţinut pasul cu creşterea preţurilor, conform datelor oficiale, însă deprecierea leului în raport cu euro a determinat o scădere a veniturilor raportate la moneda europeană. Rata inflaţiei face ca 100 de lei de anul trecut să însemne doar 93,55 de lei anul acesta.
Salariul mediu net pe economie a crescut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), în martie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, cu 10,2% în termeni reali în lei (creştere nominală minus rata inflaţiei). Teoria creşterii se opreşte dacă ne raportăm la euro. În acest context, salariile s-au depreciat. Cum chiriile, preţurile locuinţelor, ale autovehiculelor, ale majorităţii serviciilor şi creditelor şi ale produselor importate sunt raportate la cursul valutar, puterea de cumpărare este diminuată de un leu slab. Faţă de cursul mediu de anul trecut, de 3,6827 lei, euro s-a apreciat cu aproximativ 17% la nivelul primului trimestru al anului curent.
Preţurile raportate la euro au crescut cel mai mult
Calculat în euro, salariul brut din martie anul acesta era de 446 euro, în scădere de la 470 euro, nivelul de anul trecut. Iar dacă în 2008 angajaţii au beneficiat de majorări ale salariului, în condiţiile unei creşteri economice record, în 2009 situaţia s-a modificat substanţial. „Anul trecut era o «luxury situation» pentru angajaţi. Anul acesta însă, cel puţin pentru următorul semestru, majoritatea companiilor din piaţă au îngheţat salariile“, spune Marga Radu, director de ţară Profipower, companie de resurse umane.
Creşterea medie a preţurilor în perioada mai 2008 – aprilie 2009 faţă de perioada anterioară este de 7,4%, conform INS. Iar în primele patru luni ale anului în curs, majorarea preţurilor la mărfurile alimentare este de 1,45%, la cele nealimentare, – 3,67%, iar la servicii, – 4,2%. Este evidentă majorarea preţurilor raportate la moneda europeană. La serviciile de telefonie, majorarea este de 6,99%, la transportul aerian, de 7,02%, iar la serviciile medicale, de 2,17%.
Recordul de creştere din primele patru luni ale acestui an este la ţigări şi tutun, 13,57%, principala cauză fiind majorarea accizelor, calculate, de asemenea, în euro. Până la sfârşitul anului, preţul ţigărilor este estimat să crească cu 30% din cauza accizelor. Citricele s-au scumpit şi ele cu 9,49%, iar medicamentele, cu 7,62%. Un alt sector afectat puternic de evoluţia euro este cel al chiriilor private, care, în ciuda unor scăderi de până la 25% ale pretenţiilor proprietarilor, nu s-au modificat semnificativ în lei. Spre exemplu, pentru un apartament care anul trecut era închiriat cu 300 de euro, adică 1.114 lei, se cer, în prezent, 250 de euro, adică 1.078 de lei. Practic, aprecierea euro a anulat aproape complet ieftinirea chiriilor şi a locuinţelor.
Calamitate în agricultură
Este evident că puterea de cumpărare din acest an va fi serios afectată. Coşul zilnic de consum calculat de INS este format în proporţie de 37,7% din alimente, băuturi şi ţigări, iar orice scumpire a acestora are efecte directe în nivelul de trai. Teoretic, moneda euro pare să se fi stabilizat la 4,1-4,3 lei, cu perspective de stagnare sau chiar de uşoară depreciere până la sfârşitul anului. Din păcate însă, veştile din economie şi agricultură nu sunt deloc optimiste. Anul 2009 este prognozat a fi unul secetos, existând deci riscul ca producţia agricolă să fie mult mai mică decât anul trecut. Ministrul agriculturii, Ilie Sârbu, a anunţat săptămâna trecută că din totalul de şapte milioane de hectare cultivate în toamna anului trecut şi în primăvara acestui an nu mai puţin de un milion de hectare sunt deja calamitate de secetă şi de îngheţ. Deşi, deocamdată, efectele secetei nu sunt resimţite la nivelul preţurilor alimentelor, o producţie asemănătoare celei din 2007 va fi dezastruoasă în a doua parte a anului. Şi ar putea duce la o nouă tranşă de importuri de cereale.
Problema importurilor se face resimţită mai ales la produsele din carne (spre exemplu, aproximativ 70% din carnea de porc necesară consumului este importată), dar şi la alte produse, cum ar fi cele din lapte. În primele patru luni, laptele de vacă s-a scumpit cu 2,41%, în ciuda scăderii consumului. „În România, vânzările de lapte au scăzut cu 30% în primele trei luni ale anului“, a declarat Ilie Sârbu zilele trecute. „Sectorul laptelui are probleme în toată Uniunea Europeană“, a adăugat acesta. Carnea şi produsele din carne s-au scumpit, în primele patru luni, cu 2,2%, creştere care se adaugă celei de 7,23% de anul trecut. Preţurile produselor din lapte s-au majorat în 2008 cu 11,62%, reprezentând una dintre cele mai mari scumpiri consemnate atunci.
Mai mulţi săraci în 2009
„Cred în continuare că vom avea un V al recesiunii şi cred, în acelaşi timp, că punctul minim a fost atins în primul trimestru“, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, la Forumul Financiar Central şi Sud-Est European. Cu alte cuvinte, guvernatorul BNR ne spune că ce a fost mai rău din criză a trecut şi că de aici încolo ne vom reveni. La nivel macroeconomic, Mugur Isărescu are, cel mai probabil, dreptate. La nivelul oamenilor de rând însă, sărăcia se va adânci. Conform unui studiu Unicef şi Banca Mondială, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie în ţara noastră va ajunge la 1,59 milioane în acest an, cu 370.000 de persoane mai mult decât în 2008. De altfel, şi guvernatorul BNR a precizat că ieşirea din criză, măsurată prin creşterea nivelului de trai, se va produce într-un an şi jumătate. Chiar dacă salariile au crescut conform calculelor oficiale, nivelul de trai al românilor este în scădere, pentru că, în esenţă, lefurile au crescut doar pe un segment, dar numărul de săraci este tot mai mare. Macroeconomic, am putea sta mai bine, dar la nivel micro e clar că ne merge tot mai rău.
Ieşirea din criză, măsurată prin creşterea nivelului de trai, se va produce într-un an şi jumătate.
Mugur Isărescu, guvernator BNR
93,55 lei este valoarea din acest an a unei bancnote de o sută de lei, comparativ cu anul trecut. Aceasta echivala cu 27,2 euro, în 2008, pentru ca anul acesta să însemne 23,2 euro
Anul acesta, cel puţin pentru următorul semestru, majoritatea companiilor au îngheţat salariile.
Marga Radu, director de ţară ProfiPower
Apreciere pe termen lung
OPTIMISM Potrivit unei estimări realizate de Comisia Naţională de Prognoză (CNP), românii ar putea să câştige, în medie, 1.133 de euro brut, pe lună, în anul 2020, adică aproximativ 4.800 lei la cursul actual. În 2008, salariul mediu brut al românilor fost de 1.730 de lei, în vreme ce salariul mediu net s-a cifrat la 1.275 lei.
STAGNARE Cât priveşte evoluţia salariilor, în 2008 creşterea faţă de 2007 a salariului mediu brut a fost de aproape 24%, România plasându-se frecvent în topul creşterilor europene. Criza a modificat situaţia în acest an, când previziunile CNP indică o majorare de maximum 5,2%, dar premisele sunt pesimiste atâta vreme cât PIB-ul din primul trimestru al acestui an s-a comprimat cu 6,4% faţă de cel înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. De altfel, analiştii merg mai degrabă pe varianta stagnării salariilor.
