Totalul datoriilor companiilor de leasing catre bugetul de stat a depasit, la sfarsitul primului semestru al anului 2004, suma de 300 de miliarde de lei. Cu toate acestea, trebuie mentionat ca din cele 60 de companii care inregistreaza datorii la buget, patru-cinci sunt firme mai mari, dar cu un cuantum al obligatiilor bugetare destul de mic.Statistica Ministerului Finantelor a tulburat totusi apele de pe piata leasingului, multe voci din sistem sustinand posibilitatea aparitiei unor falimente in lant ale societatilor de leasing.Ce se intampla cu clientii, bun sau rau-platnici, ai companiilor de leasing care ar putea intra in faliment? Legislatia in vigoare nu specifica nimic despre regimul falimentului sau al reorganizarii judiciare a companiilor de leasing. Practic, ele functioneaza dupa legea societatilor comerciale, fiind niste intermediari intre client si societatea finantatoare (cea care deschide liniile de credit pentru societatea de leasing).Din aceasta cauza, toate bunurile luate in sistem leasing, care sunt proprietatea societatii pana la achitarea ultimei rate de catre client, sunt incluse, in cazul falimentului, in masa credala. In aceste conditii, clientii pot pierde atat bunurile care fac obiectul contractului de leasing, cat si banii achitati in contul respectivului contract.Bunurile achizitionate in leasing sunt gajate in majoritatea cazurilor in favoarea finantatorului firmei de leasing, care de cele mai multe ori este o banca, companiile de leasing functionand doar ca intermediari. Chiar daca multi dintre utilizatori nu-si mai amintesc, ei au semnat totusi un acord de garantare, acord prin care bunul luat in leasing este gajat in favoarea unui tert finantator. Doar in cazul fericit in care aceste bunuri nu sunt gajate in favoarea unui tert finantator, utilizatorul nu este deposedat de respectivul bun.Proiectul de lege privind operatiunile si societatile de leasing, inaintat spre dezbateri Parlamentului, va asigura un minimum de protectie celor care si-au „inchiriat” bunurile prin operatiuni de leasing. Proiectul prevede ca bunurile ce fac obiectul unor contracte de leasing in care clientii si-au achitat la timp obligatiile sa nu fie incluse in masa credala. Datorita acestui fapt, clientii isi vor putea achita in continuare ratele, nu catre societatea declarata in faliment, ci catre lichidatorul societatii cu probleme.In situatia actuala, clientii societatilor de leasing isi pot rezolva totusi problemele, deoarece chiar si in caz de faliment, pentru a recupera datoriile, creditorii (in acest caz, statul roman) pot accepta derularea in continuare a contractelor de leasing si pot recupera banii treptat. O a doua varianta ar putea fi vanzarea pachetului de creante catre o societate specializata sau, in cazul in care finantatorul principal (banca) al societatii de leasing este si creditor, clientul poate cadea la mica intelegere cu banca si isi poate continua contractul de leasing. In ciuda furtunii create de listele de pe site-ul Ministerului Finantelor, principalii jucatori din piata sustin ca probleme majore pe piata leasingului nu exista, datoriile catre Finante putand fi generate de o nevoie temporara de refinantare a societatii. Tocmai de aceea este recomandabil ca utilizatorii sa apeleze fie la societatile mari de leasing, fie la cele membre ale asociatiilor specializate ale respectivelor societati.
Variante de protectie a clientului societatilor de leasing, In caz de faliment
· Din cauza faptului ca legislatia in vigoare nu face nici un fel de precizare pentru situatiile in care o societate de leasing intra in faliment sau in procedura de reorganizare judiciara, clientii pot pierde si bunurile care fac obiectul contractului de leasing, si banii pe care i-au achitat in contul respectivului contract.
· Daca un client nu a gajat bunul luat in leasing in favoarea unui tert finantator (in speta o banca), atunci utilizatorii nu mai sunt deposedati
· O alta masura de protectie o poate constitui incheierea unei polite de asigurare pentru preluarea unui astfel de risc
· In cazul falimentului, clientii pot totusi cadea la mica intelegere cu finantatorul principal sau cu lichidatorul, pentru a-i fi preluat contractul de leasing de catre acesta.
