'Avem un minister al Turismului, dar care nu este încă prea funcţional, se organizează practic de la zero. Avem însă o sumă dublă prevăzută în bugetul ministerului pentru promovarea turistică a ţării. Pe noi ne interesează creşterea incoming-ului. Să aducem mai mulţi turişti în România. Este bine că românii călătoresc mult în România, dar vrem şi bani proaspeţi de afară. Noi, cu 2,5 milioane de turişti străini în 2016, suntem, la nivel mondial, o glumă. Iar dintre aceştia, un milion şi ceva vin pe corporate, pe business. Sunt buni şi ei, consumă hotel, mese, dar pe partea de leisure avem sub un milion de vizitatori. Nu putem să ne comparăm cu ţările care au 60-80 milioane de vizitatori anual', a spus Alin Burcea.
Acesta a apreciat că trebuie găsită o formulă pentru creşterea incoming-ului, dincolo de participarea agenţiilor la târgurile internaţionale de turism.
'Ne trebuie ceva mai mult. Din 2.400 de agenţii câte sunt licenţiate, doar 40 de agenţii fac incoming. De ce? Pentru că nu există nici un avantaj pentru cei care fac incoming. Ne trebuie o politică naţională de incoming. Am discutat cu ministrul Turismului să facem o astfel de politică, să atragem agenţiile inclusiv cu metode fiscale, să facă incoming. De exemplu, la fiecare turist străin adus să se scadă nişte bani din impozitul pe profit. O ţară puternică turistic este cea care ştie să aducă străini', a adăugat Alin Burcea.
Preşedintele ANAT a precizat că la nivelul asociaţiei se discută despre înfiinţarea unei şcoli de incoming sub forma unui seminar de trei luni, pentru că în facultăţi nu se studiază modul în care poţi atrage turiştii străini în ţară. O altă problemă este modul în care România se prezintă la târgurile internaţionale, Burcea considerând că realizarea standurilor pentru manifestările cu public şi cele B2B este neprofesionistă.
AGERPRES
