Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat, miercuri, într-un interviu pentru Reuters, că cele două noi reactoare pe care le are în vedere compania Nuclearelectrica ar urma să coste cel puţin 6,5 miliarde de euro (7,29 miliarde de dolari), a declarat miercuri.

Nuclearelectrica are negocieri cu grupul canadian Lavalin, care deţine tehnologia Candu folosită la primele două reactoare ale centralei de la Cernavodă, obiectivul fiind semnarea unui acord la finele anului, a mai precizat Burduja.

Se negociază costurile

Nuclearelectrica vrea să modernizeze unul dintre cele două reactoare existente şi de asemenea să construiască alte două noi unităţi utilizând aceeaşi tehnologie Candu (Canada deuterium uranium) care utilizează apa grea pentru răcire şi uraniu natural, în loc de uraniu îmbogăţit, drept combustibil.

„Obiectivul este semnarea unui acord cu Lavalin la toamnă, iar grupul să se angajeze pentru designul şi sprijinul proiectului, inclusiv la nivelul Comisiei Europene”, a spus Sebastian Burduja.

Discuţiile care sunt în derulare, pe lângă negocierea costurilor, pentru a ţine cont de evoluţia inflaţiei,  vizează şi structura finanţării şi modul cum poate fi modernizată infrastructura existentă în linie cu cerinţele formulate după accidentul de la Fukushima din 2011.

Sebastian Burduja a spus că o decizie finală de investiţii referitoare la construcţia noilor reactoare ar urma să fie adoptată în 2026-2027. Estimările anterioare de cost pentru cele două noi reactoare variau între şase şi şapte miliarde de euro.

Pe lângă creditul acordat de banca americană Exim Bank U.S. în valoare de trei miliarde de dolari pentru cele două noi reactoare iar ministrul Energiei a adăugat că va exista şi o finanţare din Canada şi Coreea de Sud, via mecanisme similare. Burduja a spus că este posibil ca şi alţi parteneri externi, precum Emiratele Arabe Unite, să finanţeze proiectul noilor reactoare.

Energia nucleară crește la o treime din necesar

Cu noile reactoare, ponderea energiei atomice în mixul energetic al României va creşte până la o treime iar asta va permite României să furnizeze electricitate şi Republicii Moldova.

Sebastian Burduja a mai declarat că Ministerul Energiei lucrează la punerea la punct a unei scheme de sprijin pentru energia cu emisii reduse de carbon pe baza aşa-numitelor „contracte pentru diferenţă (contracts for difference, CFD-uri)”, care permit fixarea preţului energiei electrice la un nivel convenit. România va înfiinţa un fond, cu ajutorul banilor de la UE, pentru a implementa această schemă.

Ministrul Energiei a mai anunțat că, în perioada 2024-2025, România va scoate la licitaţie proiecte în domeniul energiei eoliene şi fotovoltaice cu o capacitate de 5 Gigawaţi, care ar urma să fie finanţate prin contracte pentru diferenţă, şi alte capacităţi de 5 Gigawaţi la o dată ulterioară.

Ministerul Economiei controlează 80% din acţiunile Nuclearelectrica, companie cu o capitalizare de piaţă de 13,7 miliarde de lei.