Burduja critică politicile de „înverzire” ale UE
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a lansat luni un atac dur la adresa politicilor de „înverzire” promovate de Uniunea Europeană, susținând că acestea nu au fost implementate pe baza unor politici publice bine gândite, ci au fost urmate orbește ca o ideologie, asemănătoare unei „terapii de șoc”. Burduja consideră că aceste politici au generat costuri economice, sociale și strategice considerabile, aducând în discuție faptul că banii europenilor au fost folosiți pentru finanțarea ONG-urilor și a campaniilor de lobby care susțineau „înverzirea” UE. Ministrul a subliniat că acest lucru este un paradox absurd, având în vedere că, în loc să sprijine industriile europene, UE a ales să finanțeze importurile de tehnologii ecologice din piețe externe, ignorându-și propria industrie și resursele interne.
„În ultimele zile, s-a confirmat ceva ce am bănuit de multă vreme: politicile de „înverzire” ale Europei nu au fost politici publice bine gândite, ci o ideologie urmată orbeşte, pe modelul unei terapii şoc. Şi, ca orice ideologie impusă fără o planificare atentă, s-a transformat într-o utopie care ne costă scump – economic, social şi strategic”, a afirmat Burduja într-o postare pe rețelele sociale.
Dependenta excesivă de gazul rusesc și politicile greșite ale UE
Un alt punct important în critica ministrului a fost legat de dependența Uniunii Europene de gazul rusesc și de tehnologiile provenite din alte state, în detrimentul resurselor și industriei interne europene. Burduja a precizat că, în timp ce resursele și industria europeană erau declarate „poluante”, gazul rusesc era utilizat pentru a produce îngrășăminte chimice în alte state, care ulterior erau importate în UE. Ministrul a adus în discuție faptul că, în ciuda resurselor naturale și economice pe care le are, Europa a ajuns să-și subjuge propriile industrii, devenind dependentă de importuri din piețe externe.
„Da, trebuie să spunem lucrurilor pe nume. Uniunea Europeană, care s-a născut ca o comunitate a cărbunelui şi oţelului – simboluri ale puterii şi competitivităţii economice – a ajuns să promoveze şi să finanţeze importuri de panouri fotovoltaice, invertoare, baterii şi turbine eoliene produse la mii de kilometri distanţă. În acelaşi timp, propriul nostru gaz, propria noastră industrie, propriile noastre resurse erau declarate „poluante”. Gazul rusesc era în schimb folosit, de pildă, pentru a produce îngrăşăminte chimice în alte state, îngrăşăminte care erau apoi importate în UE” economice și ecologice.
În acest context, Burduja a declarat că industria europeană a ajuns să fie necompetitivă, iar produsele europene nu mai pot concura cu cele venite din piețe unde energia este mult mai ieftină și unde nu există taxe legate de emisiile de CO2.
„Produsele noastre nu mai pot concura cu cele venite de pe pieţe unde energia costă şi de trei ori mai puţin, unde nu există costuri legate de certificate de CO2. Repornirea acestei industrii costa miliarde de euro în sine”, a explicat ministrul. Aceasta a avut un impact direct asupra locurilor de muncă, iar Burduja a subliniat că nenumărați cetățeni europeni și-au pierdut stabilitatea profesională din cauza acestui model economic.
România își asumă tranziția la energie verde
În ceea ce privește politica energetică a României, Burduja a reafirmat angajamentul țării de a-și asuma tranziția energetică într-un mod pragmatic și bine gândit. România va trece de la dependența de cărbune la gaz și, ulterior, va adopta energia nucleară ca sursă de energie principală. Burduja a subliniat faptul că, după o perioadă de 17 ani, România a reușit să adopte o nouă strategie energetică națională, bazată pe această abordare.
„Energia, cireaşa de pe tort. Am devenit dependenţi de gazul rusesc şi de tehnologia altor state, în timp ce promovăm politici care ne-au dezavantajat proprii antreprenori”, mai arată Sebastian Burduja. Ministrul consideră că ”această terapie şoc verde trebuie să înceteze”, a explicat ministrul, subliniind importanța unui plan bine structurat și realist care să sprijine atât securitatea energetică, cât și competitivitatea economiei românești.
Referitor la politica energetică a României, se remarcă angajamentul continuu al țării de a aborda tranziția energetică într-un mod pragmatic și planificat. Se preconizează o schimbare treptată a surselor de energie, trecând de la dependența de cărbune la utilizarea gazului și, în cele din urmă, la adoptarea energiei nucleare ca sursă principală. După o perioadă de 17 ani, România a reușit să formuleze o nouă strategie energetică națională, conform acestei direcții.
Uniunea Europeană trebuie să renunțe la utopiile ideologice
Sebastian Burduja a concluzionat că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la utopiile ideologice și să se concentreze pe reconstruirea economiei europene pe baze solide, competitive și inovatoare. În opinia sa, Europa are toate resursele, tehnologia și oamenii necesari pentru a reveni în „marea ligă a lumii”, dar trebuie să depășească actualele provocări economice și strategice.
„Europa a trecut prin perioade mai grele. Împreună, putem transforma această criză într-un nou început. Fun fact: UE poluează cu nici 5% din totalul emisiilor de CO2 de pe glob (situaţia anului 2023). Uniunea Europeană are nevoie de o resetare şi tot mai mulţi decidenţi europeni susţin acest lucru. Suntem pregătiţi să susţinem această schimbare de paradigmă. Înainte, împreună!”, a încheiat ministrul.,
În opinia sa, este momentul să se abandoneze idealurile nerealiste și să se pună accent pe realitățile actuale. Accentul trebuie pus pe revitalizarea industriei și investițiile în energie curată, însă fără a face compromisuri în privința accesibilității și siguranței energetice.
„Este timpul să renunţăm la utopii şi să ne concentrăm pe realitate. Să reconstruim industria, să investim în energie curată, dar fără să compromitem energia sigură şi accesibilă/competitivă. România îşi asumă tranziţia energetică – de la cărbune la gaz, de la gaz la energie nucleară. Este un plan concret şi pragmatic, iar după 17 ani am reuşit anul trecut să adoptăm o nouă strategie energetică naţională, bazată pe această abordare. Să redevenim puternici, uniţi şi independenţi”, mai afirmă Sebastian Burduja.
