Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat miercuri, pe 4 septembrie, că în depozite, stocurile de gaze sunt la nivel de aproape 94% grad de umplere, iar stocurile de cărbune depășesc 550.000 de tone.
După comandamentul de iarnă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că s-a realizat o evaluare a principalelor capacități de producție disponibile în România, precum și a noilor capacități care urmează să devină funcționale până la sfârșitul anului.
Stocurile de gaze sunt la nivel de 94% gradul de umplere
Evaluarea a inclus starea tehnică a rețelei de transport și distribuție a gazelor naturale, stocurile de gaz și cărbune, precum și gradul de umplere al lacurilor de acumulare în comparație cu anul trecut. Burduja a adăugat că Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de iarnă se află în prezent pe circuitul de avizare.
„Pe scurt, evaluez ca fiind corecte pregătirile pentru iarna aceasta. Avem câteva aspecte mai bune chiar decât anul trecut, aş începe cu gazul. Avem stocuri la nivel de aproape 94% gradul de umplere în depozite (…) mai mult decât anul trecut când oricum România a bătut toate recordurile.
Ne-am redus şi ţinta asumată, faţă de Comisia Europeană, privind gradul de umplere de cel puţin 90%, cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisie”, a afirmat el.
Ministrul Energiei a menționat că stocurile de cărbune sunt într-o situație mai favorabilă comparativ cu anul trecut. Acesta a adăugat că „la Complexul Energetic Oltenia, stocurile sunt de 550.000 de tone”.
Sebastian Burduja a subliniat că depozitele de gaze ale României sunt la un nivel istoric pentru această perioadă. El a specificat că stocurile de cărbune depășesc 550.000 de tone, dintre care 370.000 de tone sunt stocate în centrale, iar restul se află în cariere. În prezent, gradul de umplere al lacurilor de acumulare este de aproximativ 73%, un nivel suficient pentru a acoperi necesarul din această iarnă.
Din cauza secetei, s-a optat pentru o utilizare prudentă a energiei hidro
Ministrul Energiei a explicat că, din cauza secetei, s-a optat pentru o utilizare prudentă a energiei hidro pentru a menține un nivel optim de umplere al lacurilor pentru sezonul rece.
De asemenea, el a menționat o altă investiție semnificativă din Fondul româno-kazah: centrala în cogenerare de la Midia, unde lucrările sunt finalizate în proporție de aproape 95%, urmând să aibă o capacitate de până la 70 MW.
Potrivit oficialului, „se vede foarte clar o evoluţie spectaculoasă în zona de panouri fotovoltaice, parcurile solare”.
„Ne aşteptăm la încă 683 de MW până la finalul acestui an, la care se adaugă cei 228 deja puşi în funcţune. Vă daţi seama? Înseamnă aproape 1.000 de megawaţi solari nou-nouţi de anul acesta. Eolian, ceva mai puţin, 76 de megawaţi până la finalul anului şi, foarte important, încă 84 de megawaţi stocare.
Sunt proiecte avansate, ceea ce înseamnă că la finalul acestui an avem toate şansele să avem undeva la 110 megawaţi stocare, capacităţi puse în funcţiune anul acesta, în baterii”, a declarat el.
În plus, apelul din PNRR pentru stocarea energiei în baterii, în valoare de 80 de milioane de euro, se află în ultima fază de evaluare.
Sebastian Burduja a mai precizat că proiectele care se vor califica pentru faza de contractare vor însuma aproximativ 1.500 MWh. Potrivit acestuia, în termen de un an sau un an și jumătate, România va adăuga încă 750-800 de megawați în baterii, ceea ce va răspunde celei mai mari nevoi a sistemului.