Sebastian Burduja, după scandalul cu protestarii Greenpeace: Tranziția energetică, o prioritate pentru România, dar cu rațiune și echilibru

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a participat sâmbătă la o dezbatere pe tema Green Deal, organizată în cadrul proiectului „Starea Studenților”, o inițiativă a organizațiilor studențești.

În cadrul acestei întâlniri, ministrul a subliniat importanța tranziției energetice, un subiect esențial pentru viitorul României și al Europei.

Burduja a mulțumit organizatorilor pentru oportunitatea de a discuta deschis și a evidențiat că, în ciuda reacțiilor provocatoare ale unei părți a auditoriului, dezbaterea a fost câștigată de echipa sa.

Ministrul a reafirmat că tranziția energetică este inevitabilă, însă procesul trebuie realizat cu prudență, adaptând politicile publice contextului economic și social.

„Nu e vorba DACĂ o facem sau nu, ci CUM o facem și ÎN CE RITM, ca să nu ne facem rău singuri”, a spus el.

Sebastian Burduja a subliniat că tranziția trebuie să fie inteligentă și echilibrată, fără a submina independența energetică a țării.

ONG-urile care abuzează de dreptul de a introduce procese legale pot fi sancționate

În timpul dezbaterii, un activist Greenpeace l-a acuzat pe ministrul Energiei că nu respectă societatea civilă, în urma declarațiilor sale despre ONG-urile care blochează dezvoltarea infrastructurii energetice.

Burduja a explicat că, în conformitate cu legea, organizațiile care abuzează de dreptul de a introduce procese legale pot fi sancționate, invocând articolul 15 din Codul Civil despre abuzul de drept.

„Cine se teme de adevăr și de judecata instanței? Sau “corectitudinea” pentru unii e ca doar ei sa aibă dreptul să dea în judecată, fără să răspundă cu nimic dacă se dovedește că au încălcat legea?”, s-a întrebat Sebastian Burduja în mesajul postat pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce privește realizările Ministerului Energiei, Burduja a evidențiat progresele semnificative: România este lider în Uniunea Europeană în atragerea de fonduri pentru energie verde, având cele mai multe contracte semnate din Fondul pentru Modernizare și PNRR, în valoare totală de 14 miliarde de euro.

De asemenea, sunt în lucru proiecte importante pentru producția și stocarea energiei regenerabile, iar în 2024 au fost puse în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani.

E nevoie de alternative la închiderea termocentralelor și a minelor de cărbune

Totodată, Burduja a remarcat necesitatea de a nu închide termocentralele și minele de cărbune fără a avea alternative funcționale, din cauza riscurilor la nivelul securității energetice.

„Singurul blackout major pe care l-a avut România a fost în 1977. A durat cinci ore, dar a produs pierderi mai mari decât cutremurul din același an. Nu trebuie să mai ajungem vreodată acolo”, a spus ministrul, subliniind importanța menținerii unui echilibru între sursele de energie regenerabilă și cele tradiționale.

În încheiere, Burduja a apelat la rațiune și echilibru în discuțiile despre tranziția energetică, subliniind că, în această perioadă de polarizare extremă, România trebuie să adopte o abordare rațională și măsurată, fără excese ideologice, pentru a asigura un viitor energetic sigur și sustenabil.

Postarea integrală a ministrului Energiei

„Am participat aseară la dezbaterea pe Green Deal, organizată în cadrul proiectului Starea Studenților, o inițiativă excelentă a organizațiilor studențești. Mulțumesc organizatorilor pentru invitație și pentru oportunitatea de a discuta deschis despre unul dintre cele mai importante subiecte ale momentului: tranziția energetică.

Alături de Mihai Morar, coechipierul meu, am câștigat dezbaterea, prin votul publicului, ceea ce a părut la început o misiune kamikaze, având în vedere reacțiile unei părți a auditoriului. Adevărata victorie este însă alta: încă avem în România deschidere la dialog, la a ne asculta argumentele, la a pune în balanță costurile și beneficiile pentru România și Europa. La final, putem să fim de acord că nu suntem de acord, important este să ne respectăm între noi.

În timpul dezbaterii, un activist Greenpeace a venit pe scenă cu un banner, acuzându-mă că nu respect societatea civilă. Asta pentru că mi-am permis să spun că 2-3 ONG-uri, care blochează sistematic prin procese în serie dezvoltarea infrastructurii energetice a țării noastre, pot fi sancționate conform prevederilor legale.

Art. 15 din Codul Civil: “Abuzul de drept. Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei-credinţe.” Abuzul de drept presupune exercitarea drepturilor civile (inclusiv dreptul de a ne adresa instanței de judecată) CU REA CREDINȚĂ.

Cine se teme de adevăr și de judecata instanței? Sau “corectitudinea” pentru unii e ca doar ei sa aibă dreptul să dea în judecată, fără să răspundă cu nimic dacă se dovedește că au încălcat legea?

Am spus-o clar: tranziția energetică trebuie făcută. Nu e vorba DACĂ o facem sau nu, ci CUM o facem și ÎN CE RITM, ca să nu ne facem rău singuri. Politicile publice trebuie să fie adaptate contextului economic și social în care trăim. Aici nu e vorba despre o ideologie oarba, ci despre viața oamenilor și cum putem lăsa în urmă o țară mai bună, într-o lume mai bună.

Sunt pentru tranziția energetică inteligentă și echilibrată, nu pentru o terapie șoc care ne subminează independența energetică și ne face să subvenționăm cu bani românești și europeni echipamente de pe alte piețe.

Am prezentat și câteva dintre progresele făcute la Ministerul Energiei, în mandatele mele, care arată că suntem, de fapt, în linia întâi când vine vorba de implementarea proiectelor pe energie verde:

– Suntem campioni în UE la atragerea banilor nerambursabili din Fondul pentru Modernizare și din PNRR – avem cele mai multe contracte semnate, în valoare totală de 14 miliarde de euro granturi, mare parte dintre ele fix pentru energie verde.

– Sunt în lucru peste 10.000 MW de noi capacități de producție și stocare din surse regenerabile, ceea ce este enorm.

– Avem deja în vigoare legea energiei eoliene offshore (România este cea mai avansată țară de la Marea Neagră în această privință), legea pentru baterii și un cadru legislativ care încurajează stocarea.

– Iar în 2024 s-au pus în funcțiune cele mai multe parcuri solare și eoliene din ultimii 8 ani.

Totuși, nu putem ignora greșelile trecutului. România a scos din funcțiune peste 7000MW capacități de producție energetică în bandă (cărbune si gaz), fără a pune ceva similar în loc. Rezultatul? În perioade de consum ridicat, importăm energie, uneori la prețuri foarte mari. Culmea, din țări care produc energie pe bază de cărbune! Și suntem vulnerabili în zilele fără vânt sau soare, când sursele regenerabile nu pot susține cererea.

Asta slăbește stabilitatea sistemului, crește prețurile și afectează, implicit, competitivitatea României și locurile de muncă. De aceea, am spus ferm că nu putem închide termocentralele și minele de cărbune înainte de a avea alternative funcționale, pentru că este un lucru care ține de securitatea energetică și bunăstarea României.

Am amintit, în acest context, că singurul blackout major pe care l-a avut România a fost în 1977. A durat cinci ore, dar a produs pierderi mai mari decât cutremurul din același an. Nu trebuie să mai ajungem vreodată acolo.

Într-o lume care pare că o ia razna, cu o polarizare extremă, apelul meu este pentru rațiune, echilibru și măsură. Putem găsi împreună calea de mijloc, fără excese ideologice toxice și fără a susține, direct sau indirect, dependența europeană față de experții în șantaj energetic de la Est. Înainte, împreună”, a transmis duminică, 23 martie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.