Ministrul Energiei, Sebastian Burduja: Închiderea centralelor ar lăsa orașe fără căldură
Autoritățile române depun eforturi pentru a convinge Comisia Europeană să amâne închiderea centralelor pe cărbune, argumentând că acestea „ne-au salvat” în momentele de stres ale sistemului energetic, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, joi, 13 martie.
Conform calendarului asumat de România, ar trebui închise capacități de 1.785 MW din centralele pe cărbune. Acest lucru ar implica trecerea în rezervă a șase grupuri de la CE Oltenia, închiderea celor două grupuri ale Electrocentrale Craiova, precum și a centralei de la Govora.
„Potrivit calendarului la care România s-a angajat, ar trebui închide capacităţi de 1.785 MW centrale pe cărbune. La CE Oltenia, de exepluc, sunt 6 grupuri astăzi şi ar trebui să treacă în rezervă la disponibilizarea DEN, în plus, ar trebui închise cele 2 grupuri ale Electrocentrale Craiova, plus Govopra, ceea ce noi nu putem face. Am lăsa Craiova, Râmnicu Vâlcea în frig la iarnă”, a avertizat Burduja, subliniind că România nu își poate permite un astfel de scenariu.
Prețurile ridicate din regiune, un argument în favoarea menținerii cărbunelui
Un alt motiv invocat pentru amânarea închiderii centralelor este interconectivitatea insuficientă din Uniunea Europeană.
„În momentele de stres ale sistemului, fie când a fost cald, fie ger, cărbunele ne-a salvat”, a afirmat ministrul.
Printre argumentele care vor fi prezentate la Bruxelles pentru a justifica nevoia de centrale pe cărbune a României se va număra şi cel legat de interconectivitatea din UE, care face ca piaţa energiei să nu fie una, în special în regiunea centrală şi de est, care are preţuri mult mai ridicate decât cea vestică.
„Facem acest lucru şi pentru securitate energetică şi pentru un preţ mai bun pentru români, pentru că importurile sunt mai scumpe şi provin tot de la grupuri pe cărbune din alte state membre (Bulgaria) sau non-membre (Serbia)”, a explicat Burduja.
Ministrul a subliniat că această perioadă de prelungire ar putea dura până în 2029, când România speră să compenseze capacitățile pierdute prin proiecte noi, precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă și finalizarea centralelor de la Ișalnița, Iernut și Mintia.
„Am semnat ultimul contract pentru retehnologizarea unităţii 1 de la Cernavodă acum câteva zile. Ar trebui să se oprească în 2027 şi într-un an şi jumătate, maxim doi, ar trebui terminată. Este unul din argumente pe care le prezentăm Bruxelles”, a precizat ministrul.
Burduja estimează intrarea în sistem a unor capacități noi de producție de 2.500 MW
Pentru 2025, Burduja estimează intrarea în sistem a unor capacități noi de producție de 2.500 MW, iar stocarea de energie va crește semnificativ, dublându-se față de cele 140 MW atinse la finalul lui 2024.
În ceea ce privește noile tarife la energie de la 1 iulie, ministrul a menționat că protejarea consumatorilor vulnerabili ar putea fi realizată prin intermediul voucherelor sau cardurilor, însă decizia finală aparține Ministerului Muncii. De asemenea, Ministerul Finanțelor trebuie să identifice sursele de finanțare necesare pentru aceste măsuri.
Referindu-se la posibilitatea unei noi prelungiri a plafonării prețurilor la energie, Burduja a atras atenția asupra creșterii recente a prețului gazului.
„Lucrurile trebuie tranşate cât mai curând ca românii să-şi facă calcule cu privire la noile facturi. Cum aceste lucruri au şi un impact bugetar, ministerul finanţelor trebuie să găsească surse de finanţare”, susţine Burduja.
Ministrul nu a exclus nicio o continuare a actualei plafonări, recent prelungită cu 3 luni la energie şi cu un an la gaze, în contextul evoluţiilor internaţionale.
“Situaţia s-a schimbat foarte mult în ultimele 3 luni. După stoparea tranzitului gazului rusesc prin Ucraina, în contextul în care am susţinut şi Republica Moldova, a crescut cererea (Ucraina era exportator de energie, acum e importator), preţurile la gaz au crescut cu 60% şi cu o pătrime la gaz în ultimele 3 luni. Nimeni nu ar putea să excludă niciun scenariu în acest context”, a subliniat ministrul.