Intreaba-l pe Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, care a fost cel mai dificil moment de cind se afla i fruntea acestei institutii, si el isi va permite un moment de sinceritate. „Cind
s-a lansat piata Rasdaq, am simtit cu adevarat o amenintare serioasa. Business-ul era in pericol si trebuiau depuse eforturi serioase pentru a nu disparea din peisaj”.
Asemenea cuvinte nu le-ar fi spus Stere Farmache i momentele de primejdie. Acum isa ii vine mai usor, cu siguranta. Rasdaq este itr-o degringolada toatala, cu un scandal al imprumuturilor i plina desfasurare si fara un viitor i fata. Dimpotriva, Bursa de Valori, i ciuda slabiciunii sale, a cistigat rolul de singura piata credibila din Rominia.
intr-adevar, lucrurile au luat o itorsatura neasteptata pentru multi. Rasdaq a iceput fulminant. La asta a contribuit darea de mina a guvernului american, care a ajutat prin intermediul USAID cu peste 20 milioande de dolari la crearea sistemului si a institutiilor sale, iar programul de privatizare i masa a izestrat Rasdaq ica de la iceput cu peste 5.000 de societati listate. Au fost motive serioase de igrijorare pentru Bursa de Valori, care isi serba pe atunci un an de existenta, avind i ograda doar o mina de societati, fara prea mare importanta.
Ce s-a itimplat i cei cinci ani de bursa si i cei patru de Rasdaq? Nici una dintre aceste institutii nu
si-a ideplinit menirea: aceea de a facilita accesul companiilor la bani prin piata de capital. Rasdaq chiar a renuntat cu totul la aceasta tinta, fixindu-si o alta. S-a spus ca menirea Rasdaq este de a facilita concentrarea actiunilor provenite din PPM. Autoritatile acestei piete nu s-au itrebat ce vor vace i momentul i care acest proces, limitat i timp, se va icheia, lucru pe cale sa se itimple. in plus, piata a fost scapata din friu, brokerii apelind, pentru a putea supravietui, la metode inventive, precum acele tranzactii cu actiuni de imprumut.
Startul mai modest al BVB se dovedeste acum a fi fost i avantajul sau. Ea a trebuit sa se autofinanteze, si pentru asta a ivatat sa foloseasca mijloace specifice economiei de piata. Bursa si-a dezvoltat o activitate de marketing si a fost mai atenta la imagine, respectindu-si propriile reguli cu mai multa consecventa. in acest fel au fost atrase societati si au fost evitate scandaluri precum cele de pe piata Rasdaq.
Stere Farmache este de parere ca si modul de functionare a BVB a fost superior celui dupa care functioneaza Rasdaq: „Noi avem totul sub un singur acoperis, activitatea de tranzactionare, compensare-decontare si propriul registru, pe cind pe Rasdaq toate aceste activitati sunt sub controlul unor organisme separate”, explica Farmache.
Cu siguranta, nu doar organizarea a fost superioara Rasdaq. Sistemul de tranzactionre folosit acum de BVB este considerat de operatorii din piata net superior celui folosit de Rasdaq, chiar daca initial ultimul era cel apreciat de toti brokerii.
Problemele BVB vin din exterior
insa nu sistemul de tranzactionare sau organizare a determinat detasarea Bursei i competitia cu Rasdaq. Filozofia celor doua institutii a facut diferenta. Bursa a avut o crestere naturala, cistigindu-si societatile una dupa alta si dezvoltindu-si infrastructura informationala i functie de evolutia sa. De asemenea, Bursa si-a diferentiat societatile listate pe categorii, astfel ca cele mai importante companii au fost mereu i atentia publicului. Este adevarat ca Bursa a itirziat sa retrogradeze societati care n-aveau ce cauta la categorii superioare sau sa retraga de la cota altele, care nu ideplineau criteriile stabilite chiar de Bursa. Dupa scandalurile care au zguduit piata de capital, Bursa a fost isa mult mai atenta i a-si impune reglementarile, iar acum sunt doar putine societati care nu dau la timp raporturile trimestriale catre Bursa.
Rasdaq este din ce i ce mai mult iesita din joc, BVB este din ce i ce mai mult iauntru. insa chiar daca Stere Farmache nu mai are sa se teama ca institutia pe care o conduce va fi „scoasa din peisaj” de rivala Rasdaq, este clar ca bursa romineasca mai are un drum lung de parcurs pentru a putea fi comparata cu bursele din Ungaria, Polonia, Cehia sau chiar Slovacia. De fapt, Bursa a fost la fel de lovita i ultimii ani ca si itreaga piata de capital romineasca. Valoarea tranzactiilor sale i 1999 atinge abia jumatate din cit se tranzactiona cu doi ani i urma.
„Problemele BVB sunt i cea mai mare masura de natura externa si nu pot fi rezolvate nici de Asociatia Bursei si nici de Comitetul Bursei”, considera Marius Plugaru, director de operatiuni la Global Securities, o societate de brokeraj. „Este un lucru stiut ca societati cu capitalizari de piata de sub 100 milioane USD si lichiditati de sub 100.000 USD zilnic nu pot intra i atentia fondurilor regionale si globale. Din acest motiv este o nevoie stringenta de a aduce pe piata societati mari (SNP Petrom, Romgaz, BCR etc.), proces care ar trebui cuplat cu icurajarea listarii grupurilor industriale rominesti private. Pentru aceasta, exista solutia unui regim fiscal icurajator pentru societatile listate, cuplat cu cerinte dure de raportare, transparenta, standarde contabile”, adauga Plugaru.
Petrom nu este salvarea Bursei
Dar singura, aparitia unor societati mari la cota nu va fi ideajuns sa faca din Bursa de Valori o institutie cu adevarat puternica. in statele vestice, Bursa este un mod de viata, nu un simplu loc unde se vind si se cumpara actiuni. Managerii companiilor listate sunt zilnic cu ochii pe cotatia actiunilor lor. Cariera si cistigul lor sunt legate de fluctuatia actiunilor companiilor pe care le conduc, fiindca stiu ca milioane de investiori, fie ca sunt prin fonduri, fie direct actionari, le-au icredintat averea.
Asa-numitulul concept de „shareholder value” este noua religie a capitalismului occidental, iar acest lucru a determinat companiile publice si pe managerii lor sa adopte standarde si principii dupa care se prezinta i fata actionarilor. Asa-numitul mod de guvernare corporatista („corporate governance’), care implica transparenta, standarde internationale de raportare etc., este asimilat de orice manager al companiilor publice, iar orice abatere de la legile acestuia atrage sanctiunea pietei.
Este greu de crezut ca listarea Petrom, o companie care nici la trei ani de la ifiintare ca companie publica nu a oferit celor citeva sute de mii de actionari posibilitatea de a-si tranzactiona actiunile pe piata, ar putea spune ceva investitorilor fara o schimbare radicala a managementului si a mentalitatii acestuia. La fel cum nimic nu spune listarea la Bursa a celor cinci SIF-uri, care i aparenta dispun de toate ingredientele pentru a fi blue-chips-uri: lichiditate, capitalizare, numar mare de actionari. Indiferenta si cinismul managerilor acestor institutii fata de actionari fac din SIF-uri prezente sterse la Bursa.
Bursa se va schimba daca va reusi sa-si impuna regulile si sa modifice mentalitatile managerilor companiilor listate. Nu este o simpla itimplare ca actiunile Bancii Transilvania, o companie ifiintata ca societate publica, sunt printre cele mai apreciate la Bursa de Valori. Bancii nu i-a fost greu sa adopte standardele de transparenta ale bursei (si chiar sa le depaseasca adesea), atita timp cit acesta erau singurul mod de a tine legatura cu numerosii sai actionari. Alte companii private care au apelat la banii publicului, precum Banca Ion L?iriac, compania de asigurari ARDAF, ar fi trebuit sa urmeze acest exemplu si sa se supuna transparentei, iar primul pas ar fi fost listarea la bursa. Ele s-au temut, probabil, ca listarea le-ar putea arata actionarilor adevarata valoare a investitiei lor, dar a ifrunta realitatea este itotdeauna mai bine decit a te preface ca nu o vezi.
Pina ce mai multe companii private vor idrazni sa iasa pe bursa, aceasta va trebui sa se multumeasca si cu foste sau actuale companii de stat sau cu SIF-uri. Aici, mentalitatile managerilor vor fi mai greu de schimbat, dar miscarea i directia cea buna a fost facuta prin listarea pe piata. rn
Ramime doar ca BVB sa stie sa-si impuna regulile i fata acestora, iar ocazia cea mai buna pentru a demonstra acest lucru este oferit de modul i care va rezolva problema SIF. Comisia de admitere la cota le fixase acestora anul trecut un termen de sase luni pina la care SIF sa-si rezolve problema limitarii dreptului de detinere a actiunilor la aceste societati. Perioada a fost de mult depasita, iar Bursa n-a facut nimic. inca Stere Farmache spune ca nimeni nu este tinut cu forta la BVB, iar cine nu vrea sa respecte regulile acesteia este liber sa plece. Dar diferenta itre vorbe si fapte este mare, si daca BVB nu doreste sa joace un simplu rol decorativ, precum Rasdaq, va trebui sa o micsoreze vizibil.trn
Intreaba-l pe Stere Farmache, directorul general al Bursei de Valori Bucuresti, care a fost cel mai dificil moment de cind se afla i fruntea acestei institutii, si el isi va permite un moment de sinceritate. „Cind rn
s-a lansat piata Rasdaq, am simtit cu adevarat o amenintare serioasa. Business-ul era in pericol si trebuiau depuse eforturi serioase pentru a nu disparea din peisaj”.rn
Asemenea cuvinte nu le-ar fi spus Stere Farmache i momentele de primejdie. Acum isa ii vine mai usor, cu siguranta. Rasdaq este itr-o degringolada toatala, cu un scandal al imprumuturilor i plina desfasurare si fara un viitor i fata. Dimpotriva, Bursa de Valori, i ciuda slabiciunii sale, a cistigat rolul de singura piata credibila din Rominia. rn
intr-adevar, lucrurile au luat o itorsatura neasteptata pentru multi. Rasdaq a iceput fulminant. La asta a contribuit darea de mina a guvernului american, care a ajutat prin intermediul USAID cu peste 20 milioande de dolari la crearea sistemului si a institutiilor sale, iar programul de privatizare i masa a izestrat Rasdaq ica de la iceput cu peste 5.000 de societati listate. Au fost motive serioase de igrijorare pentru Bursa de Valori, care isi serba pe atunci un an de existenta, avind i ograda doar o mina de societati, fara prea mare importanta.rn
Ce s-a itimplat i cei cinci ani de bursa si i cei patru de Rasdaq? Nici una dintre aceste institutii nu rn
si-a ideplinit menirea: aceea de a facilita accesul companiilor la bani prin piata de capital. Rasdaq chiar a renuntat cu totul la aceasta tinta, fixindu-si o alta. S-a spus ca menirea Rasdaq este de a facilita concentrarea actiunilor provenite din PPM. Autoritatile acestei piete nu s-au itrebat ce vor vace i momentul i care acest proces, limitat i timp, se va icheia, lucru pe cale sa se itimple. in plus, piata a fost scapata din friu, brokerii apelind, pentru a putea supravietui, la metode inventive, precum acele tranzactii cu actiuni de imprumut.rn
Startul mai modest al BVB se dovedeste acum a fi fost i avantajul sau. Ea a trebuit sa se autofinanteze, si pentru asta a ivatat sa foloseasca mijloace specifice economiei de piata. Bursa si-a dezvoltat o activitate de marketing si a fost mai atenta la imagine, respectindu-si propriile reguli cu mai multa consecventa. in acest fel au fost atrase societati si au fost evitate scandaluri precum cele de pe piata Rasdaq. rn
Stere Farmache este de parere ca si modul de functionare a BVB a fost superior celui dupa care functioneaza Rasdaq: „Noi avem totul sub un singur acoperis, activitatea de tranzactionare, compensare-decontare si propriul registru, pe cind pe Rasdaq toate aceste activitati sunt sub controlul unor organisme separate”, explica Farmache. rn
Cu siguranta, nu doar organizarea a fost superioara Rasdaq. Sistemul de tranzactionre folosit acum de BVB este considerat de operatorii din piata net superior celui folosit de Rasdaq, chiar daca initial ultimul era cel apreciat de toti brokerii.rn
Problemele BVB vin din exteriorrn
insa nu sistemul de tranzactionare sau organizare a determinat detasarea Bursei i competitia cu Rasdaq. Filozofia celor doua institutii a facut diferenta. Bursa a avut o crestere naturala, cistigindu-si societatile una dupa alta si dezvoltindu-si infrastructura informationala i functie de evolutia sa. De asemenea, Bursa si-a diferentiat societatile listate pe categorii, astfel ca cele mai importante companii au fost mereu i atentia publicului. Este adevarat ca Bursa a itirziat sa retrogradeze societati care n-aveau ce cauta la categorii superioare sau sa retraga de la cota altele, care nu ideplineau criteriile stabilite chiar de Bursa. Dupa scandalurile care au zguduit piata de capital, Bursa a fost isa mult mai atenta i a-si impune reglementarile, iar acum sunt doar putine societati care nu dau la timp raporturile trimestriale catre Bursa.rn
Rasdaq este din ce i ce mai mult iesita din joc, BVB este din ce i ce mai mult iauntru. insa chiar daca Stere Farmache nu mai are sa se teama ca institutia pe care o conduce va fi „scoasa din peisaj” de rivala Rasdaq, este clar ca bursa romineasca mai are un drum lung de parcurs pentru a putea fi comparata cu bursele din Ungaria, Polonia, Cehia sau chiar Slovacia. De fapt, Bursa a fost la fel de lovita i ultimii ani ca si itreaga piata de capital romineasca. Valoarea tranzactiilor sale i 1999 atinge abia jumatate din cit se tranzactiona cu doi ani i urma.rn
„Problemele BVB sunt i cea mai mare masura de natura externa si nu pot fi rezolvate nici de Asociatia Bursei si nici de Comitetul Bursei”, considera Marius Plugaru, director de operatiuni la Global Securities, o societate de brokeraj. „Este un lucru stiut ca societati cu capitalizari de piata de sub 100 milioane USD si lichiditati de sub 100.000 USD zilnic nu pot intra i atentia fondurilor regionale si globale. Din acest motiv este o nevoie stringenta de a aduce pe piata societati mari (SNP Petrom, Romgaz, BCR etc.), proces care ar trebui cuplat cu icurajarea listarii grupurilor industriale rominesti private. Pentru aceasta, exista solutia unui regim fiscal icurajator pentru societatile listate, cuplat cu cerinte dure de raportare, transparenta, standarde contabile”, adauga Plugaru.rn
Petrom nu este salvarea Burseirn
Dar singura, aparitia unor societati mari la cota nu va fi ideajuns sa faca din Bursa de Valori o institutie cu adevarat puternica. in statele vestice, Bursa este un mod de viata, nu un simplu loc unde se vind si se cumpara actiuni. Managerii companiilor listate sunt zilnic cu ochii pe cotatia actiunilor lor. Cariera si cistigul lor sunt legate de fluctuatia actiunilor companiilor pe care le conduc, fiindca stiu ca milioane de investiori, fie ca sunt prin fonduri, fie direct actionari, le-au icredintat averea. rn
Asa-numitulul concept de „shareholder value” este noua religie a capitalismului occidental, iar acest lucru a determinat companiile publice si pe managerii lor sa adopte standarde si principii dupa care se prezinta i fata actionarilor. Asa-numitul mod de guvernare corporatista („corporate governance’), care implica transparenta, standarde internationale de raportare etc., este asimilat de orice manager al companiilor publice, iar orice abatere de la legile acestuia atrage sanctiunea pietei.rn
Este greu de crezut ca listarea Petrom, o companie care nici la trei ani de la ifiintare ca companie publica nu a oferit celor citeva sute de mii de actionari posibilitatea de a-si tranzactiona actiunile pe piata, ar putea spune ceva investitorilor fara o schimbare radicala a managementului si a mentalitatii acestuia. La fel cum nimic nu spune listarea la Bursa a celor cinci SIF-uri, care i aparenta dispun de toate ingredientele pentru a fi blue-chips-uri: lichiditate, capitalizare, numar mare de actionari. Indiferenta si cinismul managerilor acestor institutii fata de actionari fac din SIF-uri prezente sterse la Bursa. rn
Bursa se va schimba daca va reusi sa-si impuna regulile si sa modifice mentalitatile managerilor companiilor listate. Nu este o simpla itimplare ca actiunile Bancii Transilvania, o companie ifiintata ca societate publica, sunt printre cele mai apreciate la Bursa de Valori. Bancii nu i-a fost greu sa adopte standardele de transparenta ale bursei (si chiar sa le depaseasca adesea), atita timp cit acesta erau singurul mod de a tine legatura cu numerosii sai actionari. Alte companii private care au apelat la banii publicului, precum Banca Ion L?iriac, compania de asigurari ARDAF, ar fi trebuit sa urmeze acest exemplu si sa se supuna transparentei, iar primul pas ar fi fost listarea la bursa. Ele s-au temut, probabil, ca listarea le-ar putea arata actionarilor adevarata valoare a investitiei lor, dar a ifrunta realitatea este itotdeauna mai bine decit a te preface ca nu o vezi.rn
Pina ce mai multe companii private vor idrazni sa iasa pe bursa, aceasta va trebui sa se multumeasca si cu foste sau actuale companii de stat sau cu SIF-uri. Aici, mentalitatile managerilor vor fi mai greu de schimbat, dar miscarea i directia cea buna a fost facuta prin listarea pe piata. rn
Ramime doar ca BVB sa stie sa-si impuna regulile i fata acestora, iar ocazia cea mai buna pentru a demonstra acest lucru este oferit de modul i care va rezolva problema SIF. Comisia de admitere la cota le fixase acestora anul trecut un termen de sase luni pina la care SIF sa-si rezolve problema limitarii dreptului de detinere a actiunilor la aceste societati. Perioada a fost de mult depasita, iar Bursa n-a facut nimic. inca Stere Farmache spune ca nimeni nu este tinut cu forta la BVB, iar cine nu vrea sa respecte regulile acesteia este liber sa plece. Dar diferenta itre vorbe si fapte este mare, si daca BVB nu doreste sa joace un simplu rol decorativ, precum Rasdaq, va trebui sa o micsoreze vizibil.trn