Bursa de Valori a înregistrat și anul acesta, până la finalul lui octombrie, o evoluție pozitivă, în ciuda perioadei electorale prin care trecem. Indicele BET, care urmărește evoluția celor mai importante zece companii listate, are o creștere de 8,33% la sfârșitul lui octombrie față de închiderea de anul trecut, o apreciere peste cea disponibilă la depozite bancare și chiar peste unele fonduri mutuale.

Creșterea cotațiilor de la BVB este apreciabilă în condițiile în care octombrie a fost o lună negativă. Situația nu este foarte bună nici pe bursele externe dezvoltate, unde cotațiile au recuperat de mult pierderile provocate de criză, iar acum se bănuiește o supraîncălzire, care nu poate duce decât la o  perioadă de scădere, a cărei lungime este încă necunoscută. În mod normal, piața de la noi  nu ar trebui să intre pe un trend descendent prelungit deoarece noi nici nu am reușit să finalizăm recuperarea pierderilor din criză (nici la bursă și nici la nivel de economie). Din păcate, este greu de anticipat cum vor reacționa investitorii dacă sentimentul general va fi de partea „urșilor”.

Valoarea medie zilnică a tranzacțiilor cu acțiuni de la BVB, principala piață a bursei, s-a ridicat la 39,9 milioane lei, cu 37% peste cea din primele zece luni ale anului trecut, când s-a situat la 29 milioane lei. Ludwik Sobolewski, șeful BVB, și-a atins astfel ținta de creștere pentru acest an, dar a primit suport și din partea ofertelor publice derulate de statul român. Dependența de stat se vede prin aceste listări, care au avut o valoare de 3,13 miliarde lei anul acesta și a inclus și cea mai mare ofertă publică desfășurată la BVB, cea a Electrica. Valoarea ofertei Electrica s-a ridicat la aproapre 450 milioane euro (circa două miliarde de lei).

Turbulențe internaționale

Octombrie a fost o lună dominată de câteva evenimente externe majore. Federal Reserve din SUA a anunțat încheierea programului de răscumpărare de obligațiuni, adică a decis finalizarea perioadei de relaxare monetară. Economia SUA a crescut peste așteptări și în ultimul trimestru, 3,5%, și teoretic programul de sprijinire prin mijloace monetare a dat roade. De cealaltă parte a oceanului, în Europa, Banca Centrală se pregătește să întărească programul de ajutor financiar prin achiziționarea de și mai multe bonduri, însă nu va fi la fel ca cel al americanilor și este dificil de anticipat efecte. Al treilea eveniment așteptat a fost testul de stres la care au fost supuse băncile mari din zona euro, teste care au arătat că băncile nu stau foarte rău, dar tot mai au de adus ceva bani de acasă. Una peste alta, veștile au fost mai mult pozitive decât negative, motiv pentru care nici nu s-au consemnat scăderi majore pe burse. Cea de la Frankfurt, spre exemplu, a pierdut aproape 10% în prima parte a lunii, dar a recuperat în cea de-a doua, astfel că a încheiat cu un minus de doar 1%, mult mai redusă decât cea de la BVB, care a înregistrat un minus de 3,14%.

Cel mai probabil, urmează o perioadă de stagnare pentru piețe, inclusiv pentru cea de la București. Desigur, luna în curs va fi importantă și prin prisma alegerilor prezidențiale, dar mai importantă va fi încheierea acestora cu bine, adică fără scandaluri legate de procesul de vot și cu alegerea cât mai rapidă a noului președinte. Dacă va urma însă o perioadă de instabilitate la nivelul Executivului, adică va fi schimbat Guvernul în timp ce puterile din stat își pun piedici, va fi negativ pentru piața de capital.

Cresc activele fondurilor mutuale

Evoluția bursei va fi importantă și pentru fondurile mutuale, unde cele mai importante creșteri le găsim la cele cu investiții și în acțiuni listate. Fondurile de obligațiuni și cele monetare, care adună jumătate din banii celor peste 300.000 de deponenți (aproximativ nouă miliarde de lei), au randamente reduse, de circa 3%-5%, dar sunt puțin riscante și mai profitabile decât depozitele bancare. Cei care vor  mai mult trebuie să caute diversificare. Categoria „alte fonduri” adună cea mai mare parte din restul sumelor investite în mutuale, iar randamentele acestora au o medie de 5-7%, cu vârfuri de peste zece procente. Activele nete ale tuturor fondurilor de investiții s-au apropiat de 19 miliarde lei anul acesta și, cel mai probabil, vor atinge pragul de 20 miliarde lei până la sfârșitul anului.

Despre randamentele depozitelor bancare nici nu mai avem ce discuta; cu excepția unor bănci care, în căutare de lichidități locale, dau dobândă de până la 4% pe an în anumite condiții, restul oferă între două și trei procente pe an. Chiar mai puțin la unele bănci, astfel încât se poate ajunge în situația în care banii de la sfârșit de an să fie mai puțini decât suma inițială depusă.

Este clar nevoie de o diversificare a instrumentelor de economisire pentru cei care au bani de pus deoparte, iar fondurile mutuale sunt o alternativă la îndemână. Iar Bursa de Valori, de care depind destui indicatori ai fondurilor, se găsește pe o direcție destul de bună, cu modificări importante operate în cadrul reglementărilor și cu speranțe că vor continua listările de companii mari ale statului, dar și de atragerea unor firme private pe piața alternativă de tranzacționare.

 

39,9 milioane lei este lichiditatea medie zilnică din 2014, cu 37% peste cea de anul trecut