fermierilor si Ministerului Agriculturii care demonstreaza ce ar trebui sa se intample cu pretul painii, dupa recoltarea graului. Pentru ca se apropie campania electorala, anul acesta si Guvernul a inceput sa se agite pe marginea acestui subiect. Recent, premierul Adrian Nastase a declarat ca pretul painii trebuie sa scada. "Este nevoie sa fim parteneri si la pierdere si la castig. Daca anul viitor va fi unul mai prost, pretul painii poate sa creasca, dar acum mi se pare normal ca aceste costuri
fermierilor si Ministerului Agriculturii care demonstreaza ce ar trebui sa se intample cu pretul painii, dupa recoltarea graului. Pentru ca se apropie campania electorala, anul acesta si Guvernul a inceput sa se agite pe marginea acestui subiect. Recent, premierul Adrian Nastase a declarat ca pretul painii trebuie sa scada. „Este nevoie sa fim parteneri si la pierdere si la castig. Daca anul viitor va fi unul mai prost, pretul painii poate sa creasca, dar acum mi se pare normal ca aceste costuri sa scada”. Din pacate pentru Guvern (si mai ales pentru consumatori), indemnul premierului nu va fi urmat de multa lume. Motivul este foarte simplu: lipseste o bursa a cerealelor, care sa formeze un pret credibil al pietei.”Cred ca suntem singurii fermieri din Europa care nu cunosc ce venituri vor avea la recoltare. Cunoastem cheltuielile, dar, pentru ca nu exista o bursa a cerealelor, nu stim la sfarsitul sezonului daca iesim pe profit sau pierdere”, spune Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli (LAPAR).
De ce nu avem totusi o bursa a cerealelor, daca este atat de necesara?
„Nu se doreste o asemenea bursa. Ea ar fi amenintat sistemul de spagi si comisioane. De aceea, proiectul unei asemenea burse a fost sabotat legislativ si financiar”, spune Teodor Ancuta, presedintele Bursei Monetar Financiare si de Marfuri Sibiu (BMFMS). Ancuta incearca de mai multi ani sa infiinteze, sub umbrela Bursei din Sibiu, o bursa de cereale la Braila, insa un sir intreg de situatii adverse a zadarnicit acest proiect. Potrivit presedintelui BMFMS, cadrul legal pentru organizarea unei burse agricole a aparut doar in 2003. Mai mult, Guvernul nu a sustinut financiar proiectul bursei agricole, asa cum s-a intamplat in Ungaria, unde functioneza o astfel de institutie inca din 1993. si marii comercianti, cu acces global la piata agricola, au nevoie de o bursa. „Existenta unei burse a cerealelor ar aduce un plus de transparenta pietei si ne-ar da o idee generala asupra evolutiei pietei”, spune Cristian Mihailescu, director al Cargill Agricultura, o filiala a colosului american cu activitati, printre altele, de comert cu materii prime agricole. Pentru marii comercianti nu este esentiala existenta bursei, asa cum rezulta si din activitatile lor pe piata noastra, incepute cu circa un deceniu in urma, cand, ca si acum, nu exista pe plan intern o bursa de cereale.Altii sunt de parere ca bursa cerealelor ar fi o „tichie de margaritar” pentru o piata agricola inca in dezvoltare. „Se pune inca problema necesitatii unei astfel de institutii. Trebuie luate in considerare aspectele legate de atragerea investitorilor, lichiditati, numar de tranzactii, profit, dar mai ales familiarizarea mediului de afaceri din Romania cu o astfel de institutie specializata”, arata Nikolaos Voudouris, presedintele Loulis Group Romania, filiala celui mai important jucator grec din domeniul panificatiei din Balcani.Autoritatile s-au limitat pana acum in a tot reglementa domeniul burselor de marfuri, fara sa aibe insa intentia clara si determinarea de a dezvolta o bursa a cerealelor. O solutie ar fi asimilarea produselor agricole de catre cea mai buna bursa de marfuri, oricare ar fi aceasta. Poate proiectul Bursei din Sibiu ar trebui sa fie sprijinit, pentru ca are gajul unei burse de succes. Sau poate ar fi mai prudent ca „eforturile sa se canalizeze inspre dezvoltarea Bursei de Valori Bucuresti, care este mult mai atractiva pentru investitori, si ulterior sa se puna problema unei burse specializate de cereale”, asa cum sugereaza presedintele grupului Loulis.Indiferent de solutia aleasa, autoritatile trebuie sa faca ceva. Consumatorii au nevoie de ceva mai mult decat de declaratiile premierului privind pretul painii.
Ce se Intampla la altii?
· Ungaria: La Budapesta, bursa de marfuri coteaza contracte futures si optiuni pentru urmatoarele produse: grau, porumb, floarea soarelui, orz, rapita si porci vii.
· Bulgaria: Bursa de marfuri din Sofia coteaza urmatoarele produse: grau panificabil si furajer, orz, porumb, fasole alba si floarea soarelui.
· Polonia: Bursa de marfuri din Poznan coteaza o serie de produse, intre care amintim grau, porumb, orz, zahar rafinat, carcase de porc, calupuri de unt, lapte praf si rapita.
Cine si cat este interesat de o Bursa a cerealelor?
Foarte interesati:
· Consumatorii de paine. Toata agitatia si declaratiile demagocice ar dispare, deoarece ar deveni clara relatia dintre evolutia bursei si pretul painii. Piata neagra s-ar reduce, datorita controlului mai riguros al fluxului graului; implicit ar creste calitatea painii.
· Fermierii. La negocierea pretului cu procesatorii sau comerciantii, ei ar avea acces la informatii importante, precum posibila evolutie a pretului.
· Fabricile autohtone de paine, care lucreaza „la suprafata”. Au acces la informatii importante despre evolutia pretului.
· Investitorii. Piata agricola devine lichida si atrage fonduri.
Slab interesati:
· Pentru procesatorii foarte mari, cu ramificatii in alte tari, impactul este modest, datorita retelei extinse si posibilitatii sporite de a „juca” pe mai multe piete.
· Comerciantii globali de cereale nu au foarte mare nevoie de o bursa locala. De multe ori ei „fac pretul” pe pietele mai mici.
Deloc interesati:
· Pentru fabricile care lucreaza la negru, bursa este de-a dreptul „toxica”, pentru ca formeaza un pret corect al graului.