Bursa încearcă să iasă din criză prin introducerea unor instrumente noi de tranzacţionare şi prin transferarea unor societăţi de pe piaţa secundară Rasdaq.
Entuziasmul anilor trecuţi s-a topit. La sfârşitul lui 2007, cel mai bun an pentru BVB, şefii bursei anunţau planuri ambiţioase pentru viitorul pieţei de capital. Câteva zeci de noi emitenţi, majorarea capitalizării până la 100 de miliarde de euro, o lichiditate zilnică cel puţin triplă faţă de media acelui an, de aproximativ 16 milioane euro. Inclusiv proaspăt declanşata criză de lichidităţi de pe pieţele finanicare internaţionale era văzută ca o oportunitate pentru finanţarea oferită de bursă. „Rolul pieţei de capital ca alternativă de finanţare pentru companii începe să prindă contur şi contăm pe companii locale, dar şi internaţionale, interesate să se listeze“, declara la acel moment Stere Farmache, preşedintele BVB. Însă datele s-au modificat dramatic în doar câteva luni, iar planurile de dezvoltare au rămas fără fundamente.
Între timp, bursa a intrat în cea mai mare criză din istoria de aproape 14 ani. Capitalizarea de circa 30 de miliarde de euro din 2007 a BVB a coborât până la şapte miliarde euro în prezent, iar lichiditatea zilnică a ajuns până la ceva mai mult de două milioane de euro. Situaţia nu este diferită de cea internaţională. Capitalizarea totală a burselor din lume a scăzut, în 2008, cu peste 28.000 de miliarde de dolari, 8.000 de miliarde fiind deprecierea pieţei americane de capital.
Statele dezvoltate au abordat direct problema, principala soluţie fiind injectarea de capital de ordinul miilor de miliarde şi acoperirea pierderilor giganţilor financiari. Piaţa din România însă nu a avut nevoie de astfel de ajutoare, în condiţiile în care economia a funcţionat bine şi anul trecut. Dar bursa a fost lovită din plin, investitorii au început să se retragă, iar posibilii emitenţi au renunţat la listare cel puţin pentru o perioadă. Ieşirea din criză nu va fi posibilă pentru piaţa de capital până când economia nu-şi va reveni. Cu toate acestea, conducerea bursei încearcă să găsească soluţii pentru a creşte lichiditatea şi pentru a recâştiga încrederea investitorilor. „Este foarte important să reformăm piaţa, să accelerăm introducerea produselor noi, cum ar fi conturile globale sau short sellingul“, spune Liviu Giugiumică, preşedintele societăţii de brokeraj UniCredit CA-IB Securities, proaspăt numit membru al Consilului de Administraţie al BVB.
Propuneri vechi cu implementare dificilă
Introducerea de noi produse la bursă este un program pornit în urmă cu doi ani, odată cu lansarea pieţei de instrumente derivate, futures şi opţiuni. Din păcate, acestea nu au avut prea mult succes, cauzele fiind criza care a dus la retragerea unor investitori şi existenţa unei pieţe de derivate la Sibiu, unde cei interesaţi de aceste produse tranzacţionau deja. Vânzarea în lipsă (short selling – tranzacţionarea unei acţiuni fără a o deţine, ceea ce permite obţinerea de profit prin deprecierea respectivei acţiuni) este un instrument cerut cu insistenţă de către investitori încă din 2007, când a început scăderea bursei. Lansarea acestuia ar fi trebuit să aibă loc anul trecut, însă implementarea este dificilă, în special deoarece casele de brokeraj trebuie să ofere clienţilor posibilitatea de a se împrumuta de acţiuni. Mai mult, în perioade de scădere, short sellingul poate duce la o depreciere şi mai acută a cotaţiilor. Bursa din SUA, cea din Marea Britanie şi cea din Elveţia au restricţionat vânzarea în lipsă anul trecut, pentru a limita căderile drastice suferite de companiile financiare.
Mai importantă pentru bursă este ultima decizie a conducerii, prin care 271 de companii listate pe piaţa secundară Rasdaq urmează să fie listate, pentru o perioadă de nouă luni, pe piaţa principală. Aceste companii fac parte din cele 400 pe care BVB a vrut să le transfere într-o categorie specială, Rasdaq Star, însă Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a respins propunerea. Ca urmare a deprecierii cauzate de criză, doar 271 de societăţi mai îndeplinesc condiţiile de listare pe piaţa principală (capitalizare medie a ultimelor trei luni de minimum un milion de euro, activitate de cel puţin trei ani, free-float pe peste 25% din capitalul social şi cel puţin 52 de tranzacţii încheiate în ultimele 12 luni).
Creşterea lichidităţii rămâne deocamdată la mâna CNVM
Dacă CNVM va aproba transferarea celor 271 de companii la cota BVB, numărul de emitenţi listaţi pe piaţa principală ar ajunge la 340, un maxim istoric pentru bursă, în condiţiile în care cel mai mare număr de companii listate, de 127, a fost înregistrat în 1999. „Transferarea acestor emitenţi la cota bursei va duce la creşterea lichidităţii şi a interesului investitorilor pentru piaţa de capital“, spune Stere Farmache, care adaugă că, după încheierea perioadei de nouă luni, majoritatea societăţilor va rămâne pe piaţa principală.
Revenirea bursei ar mai putea fi impulsionată şi de listarea Fondului Proprietatea. Instituţia a „scăpat“ de înregistrarea unor pierderi, după ce Ministerul Finanţelor şi CNVM au aprobat modificarea reglementărilor financiare, dar şi de posibila listare la BVB în a doua parte a anului. În afară de aceste listări, soluţiile disponibile pentru creşterea lichidităţii sunt foarte limitate, fiind strâns legate de evoluţia economiei româneşti şi de situaţia de pe pieţele internaţionale de capital. Ceea ce înseamnă că reformarea BVB şi maturizarea pieţei se amână pentru anul viitor.
«Transferarea acestor emitenţi la cota bursei va duce la creşterea lichidităţii şi a interesului investitorilor pentru piaţa de capital.»
Stere Farmache, preşedintele BVB
23 de miliarde de euro a pierdut Bursa de Valori Bucureşti din capitalizarea din 2007, când a atins un maxim istoric de 30 de miliarde de euro. În prezent, capitalizarea pieţei principale este de numai 7,1 miliarde euro
«Este foarte important să reformăm piaţa, să accelerăm introducerea produselor noi, cum ar fi conturile globale sau short sellingul.»
Liviu Giugiumică, preşedintele UniCredit CA-IB Securities şi membru CA al BVB
Modificări la BVB
• transferarea celor 271 de emitenţi Rasdaq
• introducerea conturilor globale de tranzacţionare
• lansarea operaţiunii de vânzare în lipsă
Triere
Numărul emitenţilor de la BVB şi-a atins maximul istoric în 1999, când puteau fi tranzacţionate 127 de companii. Trierea acestora a dus la înjumătăţirea numărului de societăţi listate, iar absenţa ofertelor publice iniţiale a menţinut titlurile la mai puţin de 70. În cazul în care vor fi atrase cele 271 de companii de pe Rasdaq, numărul emitenţilor va ajunge la 340, un alt maxim istoric.
