Evoluţiile spectaculoase din ultimele luni ale tranzacţiilor cu energie realizate pe platformele administrate de Operatorul Pieţei de Energie Electrică (OPCOM) reflectă atingerea unei etape de maturitate a bursei de energie de la Bucureşti. După doi ani de funcţionare, bursa de energie de la Bucureşti asigură un nivel de lichiditate similar cu cel al altor instituţii de profil europene (cantităţi de energie vehiculate, număr de participanţi) şi un preţ de referinţă pentr
Evoluţiile spectaculoase din ultimele luni ale tranzacţiilor cu energie realizate pe platformele administrate de Operatorul Pieţei de Energie Electrică (OPCOM) reflectă atingerea unei etape de maturitate a bursei de energie de la Bucureşti.
După doi ani de funcţionare, bursa de energie de la Bucureşti asigură un nivel de lichiditate similar cu cel al altor instituţii de profil europene (cantităţi de energie vehiculate, număr de participanţi) şi un preţ de referinţă pentru piaţa angro de energie electrică. Dacă până în prezent tranzacţiile pe pieţele administrate de OPCOM s-au realizat prin produse ce presupun livrarea fizică a energiei (de exemplu, Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU – sau Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale), consolidarea viitoare a bursei ar trebui realizată prin orientarea către instrumentele financiare (de tipul contractelor forward) susţinute de înfiinţarea casei de compensare. „La finele lui 2007, după introducerea în această toamnă a mecanismului privind preluarea rolului de contraparte în tranzacţiile pe PZU, vom putea spune că avem o bursă de energie matură“, a declarat Victor Ionescu, director general al OPCOM. El a precizat că trebuie dezvoltată piaţa instrumentelor financiare care protejează împotriva volatilităţii înregistrate de preţurile energiei electrice pe piaţa spot (PZU).
Cotele contractelor bilaterale vor scădea
De departe piaţa care s-a detaşat din punctul de vedere al performanţelor obţinute în tranzacţionare este PZU. Practic, în ultimele două luni am asistat la o avalanşă de recorduri doborâte succesiv de noi tranzacţii. Tendinţa de creştere a volumului cantitativ şi valoric al tranzacţiilor spot s-a accentuat în luna iulie. În unele zile din această lună, s-a ajuns la o cotă a pieţei spot de aproape 16% (procentul din consumul de energie net prognozat) şi la o valoare a tranzacţiilor de peste 1,5 milioane euro. Reprezentanţii OPCOM estimează că media pe iulie a cotei PZU va fi de 12-13%. În acelaşi timp, celelalte platforme administrate de OPCOM, respectiv Piaţa Centralizată a Contractelor Bilaterale (PCCB) şi cea a Contractelor Bilaterale cu Negociere Continuă (PCCB-NC) au atins împreună o cotă de circa 16% din consum, iar piaţa de echilibrare (administrată de Dispecerul Energetic Naţional), de 6-7%. Ceea ce înseamnă că aproape 36% din energia vândută pe piaţa concurenţială este tranzacţionată pe pieţe transparente. Dacă adăugăm şi procentul pieţei reglementate, care este de aproape 50%, rezultă că la ora actuală circa 86% din consumul de energie este contractat „la vedere“. Restul este reprezentat de contractele bilaterale negociate direct de „băieţii deştepţi“. Aşa cum a anunţat ministrul Economiei, Varujan Vosganian, de la 1 ianuarie 2008, Nuclearelectrica şi complexurile energetice nu vor mai avea încheiate contracte pe termen lung în afara bursei. Hidroelectrica va rămâne singura societate ale cărei contracte pe termen lung negociate direct vor continua şi după această dată.
Recordurile înregistrate pe piaţa spot s-au datorat creşterii consumurilor de energie peste nivelele prognozate. Majorarea cererii şi oferta limitată a producătorilor a condus la salturi semnificative ale preţurilor de închidere pe această piaţă. Astfel, preţul mediu de închidere pe piaţa spot a atins în iulie un maxim de peste 222 lei/MWh (aproape 70 euro/MWh). Specialiştii apreciază că aceste nivele reflectă costurile reale ale grupurilor energetice ce funcţionează pe gaze.
O soluţie pentru evitarea preţurilor mari este intensificarea tranzacţiilor pe piaţa contractelor centralizate cu negociere continuă (PCCB-NC). Pe piaţa contractelor forward, furnizorii pot încheia contracte pe termen scurt (de exemplu, o săptămână) la preţuri mai mici decât cele de pe PZU. Amintim că în acest an a fost parcursă o etapă majoră în dezvoltarea mecanismelor bursei prin punerea în funcţiune a primului produs financiar asociat energiei, PCCB-NC (piaţa contractelor forward).
Un alt mecanism care va perfecta sistemul de tranzacţionare pe piaţa spot şi care va fi gata de funcţionare cel mai târziu la începutul lunii octombrie este asumarea rolului de contraparte. Acesta este un prim pas în procesul de înfiinţare a casei de compensare pentru piaţa financiară. În urma procesului de selecţie, BCR a fost aleasă ca bancă ce va avea rolul de contraparte în tranzacţiile cu energie. Preluarea riscului de contraparte reprezintă un mecanism de garantare prin care cumpărătorii trebuie să constituie garanţii care să acopere obligaţiile lor de plată. Se asigură astfel fluidizarea plăţilor pe baza mecanismului de garantare şi se elimină riscurile de neplată.
Bursa de energie de la Bucureşti are ambiţia de a deveni o instituţie de anvergură regională. După modelul bursei scandinave Nord Pool, România intenţionează să consolideze în sud-estul Europei o bursă regională, ai cărei acţionari, cu participaţii egale, ar urma să fie operatorii de transport şi sistem (OTS) din regiune. În această vară, Transelectrica şi OPCOM au semnat cu Nord Pool contractul pentru achiziţia platformei pentru bursa regională. Prima ţară cooptată în proiectul bursei regionale este Bulgaria, care ar urma să deţină, într-o primă fază, ca şi România, 50% din acţiuni. „Bulgaria va gestiona o parte a activităţii bursei regionale prin colectarea ofertelor şi transmiterea centralizată către OPCOM“, spun surse din piaţă
Este foarte posibil ca în vara anului 2008 să asistăm la funcţionarea unei pieţe de energie cu un preţ comun pentru România şi Bulgaria.
86%
din piaţa de energie electrică funcţionează „la vedere“, cu preţuri reglementate şi tranzacţionate pe bursă
