Bursa dă, pe de o parte, semne de maturizare prin reducerea variaţiei cotaţiilor, însă lichiditatea şi numărul redus al emitenţilor nu sunt atrăgătoare pentru investitorii străini. Dacă facem o comparaţie între evoluţia BVB din primele opt luni din 2010 şi aceleaşi perioade ale anilor trecuţi am putea spune că piaţa se maturizează. În anul curent, evoluţia a fost relativ stabilă, fără variaţii pozitive sau negative de amploarea celor din anii trecuţi. De altfel, mă
Bursa dă, pe de o parte, semne de maturizare prin reducerea variaţiei cotaţiilor, însă lichiditatea şi numărul redus al emitenţilor nu sunt atrăgătoare pentru investitorii străini.
Dacă facem o comparaţie între evoluţia BVB din primele opt luni din 2010 şi aceleaşi perioade ale anilor trecuţi am putea spune că piaţa se maturizează. În anul curent, evoluţia a fost relativ stabilă, fără variaţii pozitive sau negative de amploarea celor din anii trecuţi. De altfel, mărimea aprecierii la opt luni, de 8%, întăreşte această presupunere, evoluţia eliminând piaţa autohtonă din topul celor mai mari creşteri sau scăderi între bursele din lume, unde topul este dominat de ţări ca Sri Lanka, Bangladesh şi Estonia. Evoluţia BVB a fost oricum mai bună decât cele ale burselor dezvoltate, indicii româneşti fiind mai puţin cuplaţi la direcţia internaţională decât în trecut.
Dar aceasta nu înseamnă, din păcate, că bursa noastră s-a maturizat. Lichiditatea rămâne în continuare la un nivel extrem de scăzut, doar 6,1 milioane euro este valoarea medie zilnică a tranzacţiilor, iar numărul de emitenţi de pe piaţa principală abia a reuşit să îl depăşească pe cel al intermediarilor din piaţă, respectiv 72 de emitenţi la 68 de brokeri.
Creşte volatilitatea pe final de an
Cel mai probabil, până la sfârşitul acestui an, nu vom avea parte de noi emitenţi la BVB. Pentru noi emitenţi, în cele trei luni care au mai rămas, proiectele de listare ar fi trebuit să înceapă în prima parte a anului, însă, în afară de discuţii şi tatonări, nu au apărut informaţii concrete legate de noi listări. Iar pentru a creşte lichiditatea cu emitenţii pe care îi avem, avem nevoie de investitori străini, convinşi că anul viitor cotaţiile vor creşte şi că prezentul este un moment bun pentru deschiderea unor poziţii.
Pe pieţele dezvoltate pare să crească nervozitatea. Indicele volatilităţii, VIX, care calculează variaţiile opţiunilor pe indicele S&P 500, indică o volatilitate în creştere pe piaţa americană. Dacă ne uităm la incertitudinea care stăpâneşte economiile dezvoltate, legată mai ales de posibilitatea ca recesiunea să formeze un W, creşterea volatilităţii nu e surprinzătoare. „Similar cu graficele VIX din trecut, observăm o creştere a volatilităţii înainte de criza din 2008-2009 şi în timpul acesteia, dar şi semne de nervozitate ale pieţelor în ultimele luni“, spune Răzvan Paşol, director general al Intercapital Invest.
Intrarea într-o zonă negativă a economiilor dezvoltate, mişcare cu efecte negative în toată lumea, ar atrage după ea şi pieţele de capital. Iar o scădere mai mare a acestora ar influenţa şi piaţa din România, mai ales în condiţiile în care economia noastră oricum nu a ieşit din recesiune.
Sistem nou online
Soluţia nu se limitează doar la tranzacţionarea online, ci este extinsă şi la modele de „risk management, position keeping şi order management system“, operaţiuni care acoperă întreaga infrastructură de tranzacţionare.
Săptămâna trecută au fost lansate şi două emisiuni individuale noi de produse structurate pe cursul euro/leu. Certificatul Turbo Long EURO/RON şi Certificatul Turbo Short EURO/RON lansate de Erste Bank permit investitorilor încheierea unui „pariu“ pe creşterea sau pe scăderea monedei naţionale, cu un efect de levier mai mare decât variaţia activului suport. Furnizorul de lichiditate este tot BCR.
30% din numărul tranzacţiilor de la BVB se realizează prin platforme online, mult mai puţin decât bursele dezvoltate