Numarul de companii preconizat pentru noua piata este enorm, dar calitatea acestora lasa de dorit Atat de asteptata fuziune intre Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq s-a produs, in cele din urma, cel putin in scripte. Partea cea mai importanta de-abia acum incepe, pentru ca dupa fuziunea societatilor comerciale va fi necesara si unificarea celor doua piete. In ceea ce priveste felul in care piata Rasdaq si Bursa de Valori vor reusi sa se intersecteze, pa
Numarul de companii preconizat pentru noua piata este enorm, dar calitatea acestora lasa de dorit
Atat de asteptata fuziune intre Bursa de Valori Bucuresti si Bursa Electronica Rasdaq s-a produs, in cele din urma, cel putin in scripte. Partea cea mai importanta de-abia acum incepe, pentru ca dupa fuziunea societatilor comerciale va fi necesara si unificarea celor doua piete.
In ceea ce priveste felul in care piata Rasdaq si Bursa de Valori vor reusi sa se intersecteze, parerile sunt extrem de impartite. Cei mai optimisti dadeau o capitalizare de circa 17,5 miliarde de euro pentru noua entitate, insumand capitalizarile actuale ale BVB si Rasdaq, in vreme ce pesimistii (poate mai cu picioarele pe pamant) estimeaza ca doar 15-20 din actualii emitenti de la Rasdaq vor ramane la cota Bursei.
Alt subiect de interes este felul in care se va proceda atunci cand companiile tranzactionate actualmente la Rasdaq vor ajunge la BVB. Proiectul de instructiune prezent pe site-ul CNVM referitor la acest lucru imparte emitentii BVB si Rasdaq in patru categorii. Prima este cea a companiilor care vor fi considerate admise de drept la tranzactionare, fara sa se specifice criteriile dupa care au fost alese ele.
Daca lista va ramane asa cum este acum, noua Bursa de Valori Bucuresti va avea 231 de emitenti. Surprinde oarecum faptul ca de la actualul BVB sunt prezente pe lista aproape toate companiile, respectiv 62, cu toate ca unele dintre ele sunt intr-o situatie jalnica. Capitalizarea ar fi de 16,9 miliarde de euro, daca luam in calcul pentru emitentii Rasdaq capitalizarea pe care o au pe aceasta piata. Asadar, locul al doilea din regiune ca numar de companii (dupa Polonia, cu 255), dar de-abia al patrulea ca valoare a tranzactiilor si capitalizare.
Cea de-a doua categorie este cea a companiilor care urmeaza sa fie tranzactionate automat pe Sistemul Alternativ de Tranzactionare (ATS). Dintre acestea, 684 sunt in acest moment la Rasdaq, iar 19 la BVB, la categoria titlurilor necotate.
A treia categorie, cea mai numeroasa, este a companiilor care urmeaza sa fie retrase de la tranzactionare si radiate. Acestea sunt in numar de 1.999. Ca fapt divers, nu mai putin de 844 dintre ele nu au inregistrat, de la listare, nici macar o tranzactie. O dovada in plus a faptului ca pe piata de capital de la noi s-a mizat multa vreme pe cantitate, si nu pe calitate. Pentru ca, evident, o firma care nu are nici o tranzactie pe parcursul existentei sale la Bursa a fost dusa acolo cu forta.
In fine, a patra categorie este formata din firme care nu se incadreaza in vreuna din primele trei, iar companiile din ea pot ajunge pe ATS doar daca se depune cerere pentru acest lucru.
“Noua structura imi place, pentru ca e mai bine organizata si nu schimba foarte multe lucruri. Vom avea in continuare o piata de elita si una secundara, regrupate insa in cadrul aceleiasi institutii”, spune presedintele Intercapital Invest, Razvan Pasol. “Am insa si o obiectie, legata de ideea ca o parte dintre actiunile Rasdaq sa treaca direct la Cota, acolo unde sunt numai titluri care au trecut printr-un proces de selectie. In plus, mare parte dintre societatile respective nu sunt cunoscute de investitori, nu sunt prezente in portofolii, iar la unele dintre ele managerii nici nu au habar despre piata de capital”, adauga el. Mai mult, presedintele Intercapital considera ca momentul era oportun pentru a mai scoate si din emitentii actuali de la Cota BVB.
Bursa s-ar putea umple de emitenti necunoscuti
Pozitia Bursei pare a fi si ea asemanatoare, fiind greu de inteles in acest context motivul pentru care CNVM intentioneaza sa considere admise de drept la tranzactionare diverse buticuri de cartier sau din comunele marginase ale tarii.
“Dorim ca la Cota Bursei sa intre doar cei care isi vor exprima optiunea in acest sens”, afirma si Sergiu Oprescu, presedintele Bursei de Valori Bucuresti. “Nu am discutat inca la nivelul pietei proiectul de instructiune al CNVM. Vor avea loc discutii pe marginea acestuia intre Bursa si Comisie, termenul limita pana la care acestea trebuie finalizate fiind 28 ianuarie 2006. Este vorba deocamdata de o lista maximala, iar optiunea noastra este ca admiterea sa aiba loc pentru fiecare emitent in parte, si nu ca acestia sa ajunga la tranzactionare printr-o masura administrativa”, completeaza el. Problema emitentilor actuali ai BVB care nu mai indeplinesc conditiile de mentinere la Cota va fi discutata, potrivit presedintelui Bursei, la nivelul Consiliului de Administratie, urmand a fi luata o decizie in acest sens.
Investitorul obisnuit poate vedea in mai multe feluri evenimentul. Pentru detinatorii de actiuni la societatile care vor trece pe Bursa, unificarea pietelor are un mare avantaj in lichiditatea mai mare pe care, in mod normal, acestea ar trebui sa o aiba. Totusi, valoarea de piata a unora dintre emitenti se poate diminua, in cazul in care transparenta mai ridicata de la BVB va scoate la iveala o situatie ceva mai proasta decat parea. Pentru ca, de ce sa nu recunoastem, unele dintre companiile care fac furori pe piata de capital (chiar si la BVB, nu numai la Rasdaq) de-abia isi mai duc zilele.
Din perspectiva celor care vor ramane actionari la societati trecute pe Sistemul Alternativ de Tranzactionare (ATS), fuziunea pietelor BVB si Rasdaq este invaluita in mister. Sistemul Alternativ ar putea deveni o zona moarta a pietei de capital, sau ar putea, incet-incet, sa se transforme in ceva asemanator pietei AIM, pentru companii mai mici, de la Londra. Sau, pur si simplu, ar putea ramane un Rasdaq mai mic, fara sa afecteze prea mult valoarea si lichiditatea firmelor listate acolo.
“Optiunea noastra este ca admiterea sa aiba loc pentru fiecare emitent in parte,
si nu ca acestia sa ajunga la tranzactionare printr-o masura administrativa.”
Sergiu Oprescu,
presedintele Bursei de Valori Bucuresti
Proiect CNVM pentru reorganizarea pietei
– Art. 1: Valorile mobiliare ale societatilor comerciale tranzactionate
la Bursa de Valori Bucuresti sau la Bursa Electronica Rasdaq prezentate in Anexa 1 sunt considerate, la momentul autorizarii unui operator de piata, admise de drept la tranzactionare pe piata reglementata.
– Art. 2: Vor fi tranzactionate in cadrul sistemului alternativ de tranzactionare administrat de BVB valorile mobiliare ale societatilor comerciale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) si-au indeplinit integral obligatiile de raportare anuala aferente ultimelor trei exercitii financiare incheiate
b) au incheiat contract de prestari servicii cu o societate de registru independent
c) de la data listarii initiale si pana la data de 31 august 2005 inclusiv s-au inregistrat tranzactii cu un numar de actiuni ce reprezinta mai mult din numarul total de actiuni emise de respectiva societate.
– Art. 3: Vor fi retrase de la tranzactionare si radiate din evidentele CNVM valorile mobiliare care se afla in cel putin una din urmatoarele situatii:
a) nu au incheiat contract cu o societate de registru independent
b) nu au transmis nici o componenta a raportarilor anuale aferente ultimelor trei exercitii financiare incheiate
c) de la data listarii initiale si pana la data de 31 august 2005 inclusiv s-au inregistrat tranzactii cu un numar de actiuni ce reprezinta mai putin de 0,1% din numarul total de actiuni emise de respectiva societate.
– Art. 4: Valorile mobiliare care nu se incadreaza in nici una din categoriile mentionate la articolele 1-3 vor putea fi tranzactionate in cadrul ATS in baza cererii exprese a detinatorilor de valori mobiliare care doresc sa vanda
sau sa cumpere respectivele valori mobiliare sau la solicitarea intermediarului care primeste cereri in acest sens din partea clientilor.
Companii admise de drept la tranzactionare
Cele mai mari societati care urmeaza sa fie trecute de la Rasdaq la BVB, potrivit anexei Proiectului de instructiune prezent pe site-ul CNVM, sunt Asirom, Eurom Bank si Rompotmet Galati. Compania de asigurare are o capitalizare de circa 81,5 milioane de euro, cu care ar putea ajunge la Bursa intre primii zece emitenti la acest capitol. La polul opus se afla companii precum “Bere si Malt Robema SA Rosiorii de Vede”, Stimet SA si Constructii Feroviare Moldova SA Iasi.
Ultima dintre ele avea o capitalizare de aproximativ 500.000 de euro la data alcatuirii listei de catre CNVM.Vom avea, se pare, o bursa boema, daca ne luam dupa numele “grele” care ar putea fi tranzactionate. Intre ele, Industrializarea Laptelui Harghita, ATRIC SA, Confarg Curtea de Arges, Moara Cibin SA, EL-CO SA, TMD Filiasi, ABO MIX SA, Siat SA Bucuresti, Prebet SA, Casirom SA sau Procema Bucuresti.La urma urmei, toata vara brokerii si investitorii au asteptat emitenti noi. Acum sunt aproape. Ce mai conteaza cum se numesc, atata timp cat se
pot tranzactiona?