2008 a fost un an catastrofal pentru mulţi emitenţi de la BVB şi Rasdaq, cu pierderi care au ajuns chiar pånă la 95%, însă pozitiv pentru Bursa de la Sibiu, unde investitorii au putut „paria“ şi pe scăderea acţiunilor.
Laureatul din 2008 al premiului Nobel pentru economie, Paul Krugman, a declarat recent că nu a reuşit să anticipeze nici durata şi nici amploarea crizei financiare internaţionale. Pierderile cauzate de criza fără precedent se ridică la sume incredibile, ultimele calcule indicånd peste 8,5 trilioane de dolari rezultate din pierderi şi din ajutoarele autorităţilor statale. În condiţiile în care aproape toţi investitorii din pieţele de capital au înregistrat pierderi în 2008, scăderile peste medie de la Bucureşti sunt explicabile.
Investitori cu zeci de ani de experienţă de la bursele din SUA sau din vestul Europei nu au reuşit să îşi menţină portofoliile pe profit, iar brokerii şi investitorii Bursei de Valori Bucureşti nu au putut să creeze o excepţie locală. Mai mult, scandalurile şi schemele piramidale frauduloase, care au distrus credibilitatea fondurilor de investiţii autohtone în urmă cu cåţiva ani, creează deja probleme acum în SUA, cu pierderi ce pot ajunge pånă la 50 de miliarde de dolari.
Imaginea de ansamblu a pieţei de capital globale din 2008 ne arată pierderi, panică, stress, scădere a lichidităţii, aversiune crecută la risc. Obligaţiunile au luat faţa acţiunilor, inclusiv la BVB, unde am avut, în premieră, o şedinţă în care valoarea tranzacţiilor cu obligaţiuni a depăşit-o pe cea rezultată din transferurile de acţiuni. La nivel internaţional, randamentele certificatelor de trezorerie sunt din ce în ce mai mici din cauza tăierilor masive ale dobånzilor de referinţă. Americanii au ajuns la un minim istoric de 0-0,25%, iar zona euro pare că va fi nevoită să coboare sub actuala rată de 2,5%.
La noi, dobånda de politică monetară a Băncii Naţionale rămåne, cel puţin deocamdată, la 10,25%, menţinånd ridicate şi bonificaţiile depozitelor bancare. În această situaţie, este normal ca numărul investitorilor în acţiuni să fie în continuă scădere, fiind preferate plasamentele în depozite garantate, cu randamente lipsite de risc. „Evoluţiile din acest an de la Bursa de Valori Bucureşti au arătat foarte clar că participanţii din piaţa de capital au devenit tot mai sofisticaţi, iar deciziile investiţionale sunt influenţate de mult mai mulţi factori decåt în urmă cu cåţiva ani“, spune Stere Farmache, preşedinte al BVB. „Bursa este astăzi mult mai conectată nu doar la mişcările din cadrul economiei sau sistemului financiar din Romånia, dar şi la ceea ce se întåmplă la nivel global“, adaugă acesta.
Căderea bursei din acest an se poate observa cel mai uşor prin valoarea capitalizării tuturor companiilor listate la BVB şi Rasdaq. Dacă la începutul anului aceasta era de 110,3 miliarde lei, săptămåna trecută a coboråt pånă la 56,8 miliarde lei, minimul anului 2008.
Erste Bank a susţinut capitalizarea
Trebuie precizat că valoarea ar fi mult mai mică dacă nu ar fi inclusă Erste Bank, a cărei listare, în luna februarie, a majorat cu peste 30 de miliarde de lei capitalizarea. În prezent, valoarea de piaţă a acţiunilor Erste este de aproximativ 17 miliarde lei.
Excluzånd banca austriacă, a cărei lichiditate este mică la BVB, compania fiind listată şi la Viena şi Praga, capitalizarea bursieră s-a diminuat la circa o treime din valoarea de la sfårşitul anului trecut. Scăderea capitalizării este urmarea deprecierii cotaţiilor principalelor societăţi. Erste Bank, cea mai importantă companie din coşul capitalizării, a coboråt cu circa 62%, SNP Petrom, cu o valoare de peste 10 miliarde lei în prezent, a pierdut aproximativ 65%, iar Banca Romånă pentru Dezvoltare – Groupe Société Générale, cu o capitalizare de circa 5,4 miliarde lei, s-a depreciat cu peste 70%.
Scăderea preţurilor acţiunilor, mai accentuată în primele luni ale anului, în iulie şi în octombrie s-a liniştit în ultimele două luni. După cum se poate observa şi din grafice, evoluţia cotaţiilor a fost aproape liniară în noiembrie şi decembrie, cu variaţii reduse, dar şi cu o micşorare puternică a lichidităţii zilnice. Dacă în primele zece luni valoarea medie a tuturor tranzacţiilor zilnice a fost de aproximativ 11 milioane euro, în ultimele două luni a scăzut la jumătate, cu multe şedinţe în care s-a situat la aproximativ două milioane euro, un minim al ultimilor trei ani.
Perspective proaste şi anul viitor
Scăderea tot mai mare a interesului pentru transferurile cu acţiuni a fost luată în calcul de către conducerea BVB şi pentru anul viitor, fiind prognozată o lichiditate zilnică medie de aproximativ cinci milioane euro, jumătate din valoarea de anul acesta, şi un profit de aproape nouă ori mai mic, cauzat de noile reduceri ale comisioanelor de tranzacţionare, programate pentru anul viitor.
Pierderile suferite de marea majoritate a portofoliilor, inclusiv a celor virtuale, sunt reflectate de indicii bursieri. BET, indicele de referinţă al pieţei de capital, rezultat din capitalizarea free-float-ului celor mai lichide zece companii listate la BVB, a coboråt de la 9.825 de puncte pånă la 2.867 puncte, înregistrånd puţin înainte de închiderea anului bursier o depreciere de 71%. Scăderea putea fi chiar mai mare dacă Banca Transilvania, cea mai importantă societate din coşul indicelui, cu o pondere de 31,1%, nu ar fi fost suspendată de la tranzacţionare în ultimele trei luni şi jumătate. Banca Transilvania a fost suspendată în septembrie, evitånd deprecierile masive din octombrie. Pe locul secund ca importanţă pentru indicele BET se află Banca Romånă pentru Dezvoltare, cu o pondere de 19,4%, urmată de SNP Petrom, cu 15,6%, şi de Transgaz, cu 11,8%.
Evoluţii negative pentru indicii bursieri
Indicele compozit al BVB, BET-C, a scăzut 70%, pånă la aproximativ 2.000 de puncte. Deprecierea este rezultată de evoluţia în ansamblu a pieţei principale şi include şi scăderile de pånă la 94%, cum este cea a Impact Developer & Contractor, acţiune suspendată momentan. Nici măcar surpriza primului semestru, fabricantul de îngrăşăminite şi produse azotoase Azomureş, care urcase cu aproximativ 340% de la începutul anului, pånă la maximele din luna august, nu încheie anul pe plus. Cu doar cåteva şedinţe înainte de finalul anului, cotaţia AZO înregistra o scădere de peste 16%, ceea ce înseamnă că a pierdut tot cåştigul din primul semestru.
Societăţile de Investiţii Financiare (SIF) au „bătut“ piaţa în acest an. Indicele BET-FI, care urmăreşte evoluţia celor cinci SIF-uri, s-a depreciat de la 78.616 puncte pånă la circa 12.000 de puncte, adică aproape 85%. Toate SIF-urile au coboråt cu cotaţie sub valoarea unitară a activului net, indicånd o diminuare extrem de puternică a încrederii investitorilor în capacitatea de revenire a acestor titluri, în ciuda rezultatelor pozitive înregistrate în primele trei trimestre. În evoluţia SIF-urilor mai apare un paradox: investitorii nu sunt interesaţi de acţiunile acestora, deşi se uită acum cu mai mare atenţie la politica de dividende a emitenţilor, care înseamnă un venit sigur în condiţiile înregistrării de profit, iar SIF-urile sunt obligate prin regulament să împartă profitul cu acţionarii.
Piaţa secundară Rasdaq a consemnat o evoluţie mai bună decåt piaţa principală, scăderile indicilor fiind mai reduse. Rasdaq-C, indicele compozit al pieţei secundare, a pierdut doar 55% anul acesta, iar indicele RAQ-I, care reflectă evoluţia emitenţilor de la prima categorie a pieţei secundare, s-a depreciat circa 45%. Problemele pieţei Rasdaq din acest an au fost generate mai mult de reglementarea de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, care a decis iniţial că Rasdaq este un sistem alternativ de tranzacţionare, aruncånd în haos portofoliile fondurilor de investiţii, inclusiv cele de pensii private. „CNVM a recunoscut piaţa Rasdaq ca zonă reglementată pentru fondurile de investiţii, ceea ce înseamnă că Rasdaq este o piaţă reglementată“, spune Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor, care adaugă că urmează ca Rasdaq să beneficieze de o autorizare completă din partea CNVM.
Dacă BVB a consemnat pierderi sau scăderi pe toate planurile, situaţia a fost complet diferită la Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu – Sibex. Bursa sibiană, unde activitatea principală este încheierea de contracte futures şi options, a înregistrat o creştere a activităţii.
Situaţia a rezultat din posibilitatea investitorilor de a „paria“ pe scăderea cotaţiilor de pe piaţa la vedere de la Bucureşti. Sibex a anunţat depăşirea numărului de contracte realizat în 2007 din luna noiembrie, la finele căreia numărul total s-a ridicat la peste 3,5 milioane.
„Depăşirea rulajului din 2007 cu o lună înainte de finalul anului, în condiţiile dificile pe care le-a traversat piaţa de capital, este o mare realizare şi confirmă că Sibex este o piaţă matură“, spune Teodor Ancuţa, preşedintele Sibex.
„Sperăm ca pånă la sfårşitul anului să reuşim o creştere a numărului de contracte încheiate de pånă la 10%, faţă de 2007“, a mai adăugat Ancuţa. Contractul care a înregistrat cea mai mare creştere în acest an este perechea valutară euro-ron, a cărui lichiditate s-a majorat cu 500% faţă de anul anterior.
Bursa de la Sibiu va lansa anul viitor şi o piaţă la vedere (spot), pe care se vor tranzacţiona alături de acţiuni ale companiilor şi derivate, titluri de stat sau certificate de emisie de dioxid de carbon.
«CNVM a recunoscut piaţa Rasdaq ca zonă reglementată pentru fondurile de investiţii, ceea ce înseamnă că Rasdaq este o piaţă reglementată.»
Dan Paul, preşedintele Asociaţiei Brokerilor
«Participanţii din piaţa de capital au devenit tot mai sofisticaţi, iar deciziile investiţionale sunt influenţate de mai mulţi factori decåt în urmă cu cåţiva ani.»
Stere Farmache, preşedinte al BVB
«Sperăm ca pånă la sfårşitul anului să reuşim o creştere a numărului de contracte futures şi options încheiate de pånă la 10%, faţă de anul trecut.»
Teodor Ancuţa, preşedintele Sibex
+340% este procentul de creştere a acţiunilor Azomureş de la începutul anului şi pånă în august, cåştig care, însă, s-a topit pånă la sfårşitul anului, iar cotaţia a intrat pe pierderi
-94% este scăderea înregistrată de titlurile Impact Contractor & Developer în 2008, coborånd de la 0,5 lei
pe acţiune la 0,03 lei în momentul suspendării de la tranzacţionare
INTERMEDIARI / Profituri din ce în ce mai mici
Lichiditatea redusă de pe piaţa de capital de anul acesta a lovit cel mai mult în profiturile intermediarilor. În ciuda scăderii drastice a valorii comisioanelor încasate, numărul caselor de brokeraj s-a majorat de la 73, anul trecut, la 75, anul acesta. Numărul este considerat foarte mare, în condiţiile în care la bursa din Varşovia, cu o capitalizare şi o lichiditate de cel puţin zece ori mai mare decåt la noi, activează doar 42 de intermediari.
Analiştii se aşteptau ca piaţa brokerilor bursieri să se micşoreze de anul acesta, însă, pånă în prezent, nu am asistat la falimente, ci doar la închideri de agenţii şi concedieri.
Este evident că piaţa nu se simte bine, numărul brokerilor care au rămas fără loc de muncă este de ordinul sutelor, iar cel al agenţiilor închise de ordinul zecilor. Totuşi, fuziunile, achiziţiile sau falimentările au fost amånate pentru anul viitor. Conform datelor BVB, topul brokerilor la 11 luni realizat după toate tipurile de tranzacţii posibile (acţiuni, unităţi de fond, obligaţiuni, drepturi de alocare) pe pieţele BVB şi Rasdaq, primele 25 de companii au o cotă de piaţă de 81,3%. Restul de 50 de societăţi de brokeraj îşi împart mai puţin de 19% din tranzacţii, ceea ce înseamnă că multe abia îşi pot acoperi cheltuielile de funcţionare.
Prima companie din top, KBC Securities, cu o cotă de 11,3% din piaţă, are o valoare totală a tranzacţiilor de 1,93 miliarde lei. Societatea, ai cărei clienţi sunt într-o majoritate covårşitoare investitori instituţionali, îşi păstrează cota de piaţă de anul trecut, însă valoarea tranzacţiilor este mult mai mică.
Anul trecut, după primele 11 luni, KBC încheiase tranzacţii în valoare de 3,92 miliarde lei, iar la finele anului, suma se ridica la 4,31 miliarde lei. Diferenţele sunt chiar mai mari în cazul societăţilor care au mai mulţi clienţi persoane fizice. Broker Cluj, care a încheiat anul trecut cu o valoare a tranzacţiilor intermediate de 1,93 miliarde lei, nu a reuşit, în primele 11 luni ale acestui an, decåt 0,63 miliarde lei, iar cota de piaţă a coboråt de la 5,09%, pånă la 3,69%. Anul viitor se anunţă chiar mai slab decåt 2008, dacă luăm în calcul estimările oficialilor BVB, unde valoarea tranzacţiilor zilnice este aşteptată să se diminueze cu aproximativ 50% faţă de acest an.
TOPUL BROKERILOR
Casa de brokeraj Cota de piaţă %
1. KBC Securities 11,3
2. ING Bank N.V. Amsterdam 6,76
3. Raiffeisen Capital&Investment 6,68
4. BT Securities 6,03
5. UniCredit CAIB Securities 3,99
6. Intercapital Invest 3,95
7. Carpatica invest 3,75
8. IFB Finwest 3,74
9. Broker Cluj 3,69
10. Vanguard 3,21
11. EFG Eurobank Securities 3,20
12. Eldainvest 2,66
13. Estinvest 2,57
14. HTI Valori Mobiliare 2,27
15. Romcapital 2,21
16. Orizont Vest 2,15
17. Banca Comercială Romånă 2,13
18. GM Invest 1,80
19. Delta Valori Mobiliare 1,69
20. Interdealer Capital Invest 1,60
21. BRD Securities – GSG 1,43
22. Actinvest 1,20
23. Confident Invest Bucureşti 1,15
24. Prime Transaction 1,14
25. STK Trading 1,02
Sursa: BVB
