ANRE susţine că nu are competenţe pentru avizarea mecanismului de contraparte pe care operatorul pieţei de energie vrea să îl implementeze pe piaţa spot. Aşa că documentaţia este plimbată de la o instituţie la alta.
Cu toate că primele luni ale anului 2008 au adus o creştere a lichidităţii platformelor de tranzacţionare administrate de Operatorul Pieţei de Energie (OPCOM) şi rezultate notabile privind volumele tranzacţionate, dezvoltarea viitoarei burse regionale de energie întâmpină mari dificultăţi. Introducerea noilor mecanisme de tranzacţionare, impuse de viitorul statut de bursă regională de energie, este încetinită de procesul greoi de obţinere a avizelor de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Pare surprinzător, dar tocmai instituţia care reglementează piaţa de energie din România şi urmăreşte respectarea regulilor concurenţiale nu pare deloc interesată să impulsioneze dezvoltarea platformelor administrate de OPCOM. Aceasta, în condiţiile în care activitatea OPCOM este integral reglementată de ANRE, desfăşurându-se în baza legislaţiei secundare emise de aceasta.
Competenţele de avizare, schimbate de la un an la altul
În luna noiembrie 2007, OPCOM a transmis ANRE pentru avizare toată documentaţia, revizuită, necesară implementării mecanismului de contraparte centrală pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU), adică pe piaţa spot. La acel moment, oficialii OPCOM estimau că implementarea mecanismului poate începe chiar de la 1 decembrie, dacă ANRE îşi dă avizul pe proceduri. N-a fost să fie aşa, întrucât avizul ANRE nu a fost obţinut nici până azi. Motivul stupefiant: ANRE nu are atribuţii să avizeze astfel de proceduri care se referă la modul cum se vor efectua încasările şi plăţile pe PZU. „Nu avem competenţe în domeniul mecanismului de contraparte, fiind vorba de proceduri privind modul cum se vor derula circuitele financiare. Noi avizăm doar reguli de piaţă ce se referă strict la energia electrică“, a declarat Nicolae Opriş, vicepreşedintele ANRE. El a mai adăugat că OPCOM ar trebui să se adreseze altor instituţii, precum BNR sau CNVM, precizând că operatorul pieţei poate implementa acest mecanism în orice moment, fără vreo aprobare de la ANRE. Culmea este că, în anul 2006, când s-a pus pentru prima dată problema introducerii acestui mecanism, ANRE şi-a dat avizul pe cele două proceduri în discuţie, cea privind încasările şi plăţile aferente tranzacţiilor pe PZU şi cea privind constituirea, verificarea şi utilizarea garanţiilor financiare pentru participarea la PZU. Cele două documente, semnate de Nicolae Opriş, la acel moment preşedinte al ANRE, pot fi vizualizate pe site-ul OPCOM. Procedurile pentru care se solicită acum avize sunt aceleaşi, dar cu îmbunătăţiri, în sensul scurtării perioadei de timp cuprinsă între ziua tranzacţionării şi data plăţilor.
Odată ce şi-a declinat competenţele, ANRE a transmis documentaţia mai departe către Ministerul Economiei şi Finanţelor, în vederea avizării. Această instituţie a răspuns că sunt proceduri operaţionale de decontare a tranzacţiilor pe PZU şi nu sunt de natură financiară, deci, nu intră în sfera domeniului său de avizare. Aşa se face că, la patru luni de la finalizarea procedurilor, la elaborarea cărora au fost consultaţi şi reprezentanţii Asociaţiei Române a Băncilor, piaţa spot nu poate oferi, încă, unul din mecanismele de bază pentru oricare din bursele de energie din lume.
Ce înseamnă contrapartea pe piaţa spot
Asumarea rolului de contraparte de către OPCOM este un mecanism solicitat în repetate rânduri de către participanţii la piaţă, fiind vorba de un sistem prin care se simplifică procedurile de încasare şi plată rezultate ca urmare a încheierii tranzacţiilor. Acesta este de fapt un mecanism de garantare prin care cumpărătorii trebuie să constituie garanţii care să acopere obligaţiile lor de plată. Astfel, dacă un participant la PZU care a efectuat tranzacţii de cumpărare de energie electrică nu are în cont o sumă disponibilă cel puţin egală cu valoarea achiziţiei, OPCOM solicită plata în executarea garanţiei. Este un mecanism simplu de eliminare a riscurilor de neplată şi de securizare a tranzacţiilor pe piaţa spot. Un avantaj major este reducerea substanţială a numărului de fluxuri financiare. Concret, există o bancă, cu rolul de cont central, respectiv BCR, desemnată prin licitaţie, prin care se derulează toate operaţiunile de încasare şi plată în baza unor convenţii încheiate cu băncile agenţilor economici ce participă la licitaţii. În momentul în care un cumpărător încheie o tranzacţie pe PZU, OPCOM emite o instrucţiune de direct debit şi plata se efectuează din contul cumpărătorului în contul central deschis la BCR. Ulterior, ca urmare a ordinelor de plată emise de OPCOM, banii se virează în conturile celor care au vândut. În cazul în care cumpărătorul nu are suficienţi bani în cont pentru a efectua plata, se execută garanţia. Durata procesului de efectuare a plăţilor şi încasare se reduce, astfel, de la circa 25 de zile, în prezent, la trei zile. De asemenea, un participant vânzător va emite o singură factură lunară, faţă de circa 150-160 de facturi câte sunt emise lunar în prezent.
În primul trimestru al acestui an, cantităţile de energie tranzacţionată pe PZU au crescut cu 34% comparativ cu perioada similară a anului trecut, totalizând 1.489 GWh. Practic, cota de piaţă (procent din consumul naţional) a PZU a fost de 10% în trimestrul I 2008, faţă de 8% în aceeaşi perioadă din 2007. Preţul mediu ponderat pe piaţa spot, în trimestrul I, a fost de 187,98 lei/MWh, iar valoarea totală a energiei tranzacţionate a fost de circa 280 milioane lei. Experţii pieţei apreciază că majorarea tranzacţiilor pe PZU s-a datorat subcontractării furnizorilor consumatorilor captivi care asigură energia la tarife reglementate. Pe contractele reglementate, acestora li s-au stabilit cantităţi de energie electrică pentru consumatorii captivi mai mici decât necesarul real, astfel că cei opt mari furnizori au fost obligaţi să achiziţioneze diferenţa de pe piaţa concurenţială. Acest lucru a fost confirmat de Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România.
«Nu avem competenţe în domeniul mecanismului de contraparte, fiind vorba de proceduri privind modul cum se vor derula circuitele financiare.»
Nicolae Opriş, vicepreşedinte ANRE
Capital – Editia nr. 17, data 30 aprilie 2008
