Acţiunile băncilor elene se tranzacţionau în scădere marţi, după ce discuţiile de luni din Eurogrup au fost întrerupte brusc, Grecia respingând cererile partenerilor săi din zona euro, transmite site-ul ekathimerini.com.

Indicele principal FTSE/Athex Banks înregistra marţi dimineaţă un declin 9,6%, titlurile Piraeus Bank şi National Bank of Greece au scăzut cu 9,3% şi, respectiv, 6,7%.

Iată datele privind bursele europene:

Indicele CAC 40 al bursei din Paris -1,28%

Indicele IBEX al bursei spaniole -1,15%

Indicele DAX al bursei din Frankfurt -1,38%

Indicele FTSE 100 al bursei din Londra -0,35%

Indicele FTSE MIB al bursei italiene -0,86%

Acţiunile greceşti au căzut sub 840, nivelul la care se aflau în vinerea dinaintea alegerilor câştigate de SYRIZA, la 25 ianuarie. Au urcat şi au coborât, iar cele mai expuse sunt băncile.

Piețele asiatice au încheiat ziua amestecat. Indicele Nikkei al bursei japoneze a închis în scădere cu 0,10%, indicele Hang Seng al bursei din Hong Kong a coborât 0,24%, iar Shanghai Composite Index a crescut cu 0,76%.

Pentru Europa este vorba despre altceva pentru ziua de astăzi. La ora 12, ora României, indicele ZEW al încrederii investitorilor din Germania sunt pozitive. Analiștii se așteaptă la cele mai bune cifre reflectând sentimentul economic din ultimul an, în condiţiile în care economia europeană pare a fi la un moment de cotitura semnificativ.

Băncile greceşti îşi asigură necesităţile de finanţare prin intermediul liniei de finanţare de urgenţă a Băncii Centrale din Grecia – ELA, garantată de BCE. Fondurile vor fi acordate atât timp cât există şansa încheierii unui acord între Grecia şi creditorii internaţionali, au apreciat economiştii Antonio Garcia Pascual şi Thomas Harjes de la Barclays Plc.

Dacă BCE va închide linia de finanţare de urgenţă, situaţia se va înrăutăţi şi probabil va trebui impus un control al capitalului pentru a se evita ieşiri masive de fonduri din Grecia. În acest caz băncile elene vor introduce probabil un plafon la retragerile de numerar, avertizează analiştii.

În total, de la debutul crizei datoriilor suverane, din 2010 şi până în 2014, băncile greceşti au pierdut depozite în valoare de aproximativ 90 de miliarde de euro sau 30% din depozitele bancare. Aproximativ 17 miliarde de euro au revenit în sistemul bancar elen după alegerile din iunie 2012, care au atenuat îngrijorările potrivit cărora Grecia va părăsi zona euro.

Reuniunea Eurogrupului consacrată Greciei a luat sfârşit prematur luni după refuzul Greciei de a accepta exigenţa partenerilor săi de a prelungi cu şase luni programul său actual de redresare.

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a declarat luni, după încheierea reuniunii, că miniştrii de Finanţe sunt gata să desfăşoare noi convorbiri cu Grecia dacă şi când aceasta va fi dispusă să solicite o extindere a actualului pachet de asistenţă.

Ministrul de Finanţe maltez a spus după încheierea reuniunii că dacă Grecia nu va solicita prelungirea pachetului de asistenţă va fi dezastru.

„Ar fi un dezastru. Grecia trebuie să se adapteze, să înţeleagă gravitatea situaţiei. Totul depinde de înţelegerea de către Grecia a gravităţii situaţiei pentru că nu mai este timp”, a spus Edward Scicluna.

Cele patru mari bănci greceşti – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank – sunt prezente şi pe piaţa din România.