Listarea Transgaz şi, mai ales, cea a Erste Bank, vor urca Bursa de Valori Bucureşti mai sus în „clasamentul“ pieţelor din regiune. Bursa din Sibiu are şi ea planuri mari de viitor… Şi totuşi, unde am putea vedea cele două instituţii peste câţiva ani?
Consolidarea pieţelor de capital la nivel mondial nu a „iertat“ nici măcar burse dintre cele mai mari, fuziunea recentă între Bursa de la New York (NYSE) şi Euronext fiind cel mai bun exemplu în acest sens.
Ce se va întâmpla cu cele două burse româneşti, în condiţiile în care chiar şi coloşi precum cei doi de mai sus au observat că le este mai bine dacă lucrează împreună?
Planurile diferă, de la o instituţie la alta. La Bucureşti, asocierea la unul dintre polii financiari ai lumii este văzută ca un lucru inevitabil, însă managementul BVB doreşte să facă acest lucru de la egal la egal cu viitorii parteneri. „Experienţa internaţională a ultimilor ani a arătat că ideea de a realiza o colaborare mai strânsă între doi sau mai mulţi operatori bursieri a avut succes doar atunci când părţile implicate au stabilit împreună detaliile unei astfel de operaţiuni“, spune Stere Farmache, directorul general al BVB. „Intenţii mai agresive de preluare par să nu-şi aibă locul în cazul operatorilor bursieri, şi poate cel mai bun exemplu îl reprezintă situaţia London Stock Exchange, care în ultimii ani a ignorat şi a rezistat la nu mai puţin de trei oferte de preluare ostilă“, precizează el.
Gândiri diferite la Bucureşti şi Sibiu
Conducătorii Bursei Monetar-Financiare şi de Mărfuri de la Sibiu (BMFMS), pe de altă parte, au o viziune complet diferită faţă de cea a oficialilor BVB. „Am primit scrisori de intenţie, prin care bursele cu care suntem în discuţii si-au manifestat intenţia de a prelua cel puţin 51% din acţiunile BMFMS şi 100% în ceea ce priveşte Casa Română de Compensaţie (CRC)“, dezvăluie Teodor Ancuţa, preşedintele Bursei de la Sibiu.
Poziţia directorului general al Bursei bucureştene, care vede o colaborare „de la egal la egal“ cu o bursă mai mare, şi nu o preluare a BVB, nu este împărtăşită de toată lumea.
„Pe viitor, văd Bursa de la Bucureşti intrată într-o structură corporativă puternică cu sediul în Occident. Nu sunt indivizi în conducerea BVB care să accepte o dezvoltare de sine stătătoare, chiar pe termen scurt a BVB, prin înglobarea altor burse mici din zonă“, spune preşedintele SSIF Broker, profesorul Petru Prunea. „Cea mai bună variantă ar fi parteneriatul „de la egal la egal“, dar aşa ceva nu va găsi BVB. Vremurile acestea au trecut“, consideră Prunea.
Legea pune piedici preluării burselor
Nici reprezentanţii altor societăţi de intermediere financiară, acţionari ai BVB, nu sunt mai optimişti în această privinţă. „Eu cred că până în 2010, BVB va fi ofertată de una din bursele mari din Europa, şi cred că, datorită acţionariatului dispersat, oferta se va concretiza într-o preluare. BVB nu are forţa de a rezista singură, fără suportul acţionariatului; practic, BVB s-a autofinanţat şi s-a autodezvoltat datorită activităţii de excepţie a managementului, însă aşa se poate doar transforma dintr-o bursă foarte mică într-una mică“, spune Nicolae Gherguş, preşedintele Confident Invest. „Brokerii-acţionari cred că nu au nici un aport pozitiv major la dezvoltarea Bursei, unii dintre aceştia, membri vremelnici în Consiliul de Administraţie, aducând grave prejudicii de imagine instituţiei“, spune Gherguş. În opinia sa, varianta optimă ar fi un acţionar cu poziţie de control, care să aducă know-how-ul necesar şi garanţia unui nume mare.
Posibilitatea ca una dintre cele două burse care operează în acest moment în România să fie cumpărată de o instituţie similară din afară este, pentru moment, scoasă din calcul. Nu din cauza lipsei ofertelor, ci din cauza legislaţiei autohtone. Legea pieţei de capital pune beţe în roate planurilor celor de la Sibiu. „Deocamdată, problema care se interpune în finalizarea discuţiilor este prevederea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, care limitează drepturile de vot ale acţionarilor la 5%, chiar dacă deţinerile acestora sunt mai mari“, explică Teodor Ancuţa. „Posibilii noştri parteneri doresc să beneficieze de drept de vot direct, proporţional cu ponderea de acţiuni pe care o vor achiziţiona“, mai spune el.
Interes crescut din partea străinilor
Dacă modul în care se va concretiza o colaborare mai amplă cu o instituţie financiară puternică naşte încă discuţii, faptul că aceasta va avea loc, mai devreme sau mai târziu, este aproape o certitudine. Abordarea de moment este însă diferită. În vreme ce la BMFMS este căutat deja un partener care să achiziţioneze un pachet de control, BVB se concentrează în continuare pe parteneriate bilaterale şi pe participarea activă în cadrul organizaţiilor internaţionale de profil, acolo unde a avut ocazia „să intre în contact cu bursele importante ale lumii sau cu cele din regiune şi să deschidă astfel canale de comunicare cu acestea“, aşa cum explică Stere Farmache.
Din partea posibililor parteneri de viitor ai BVB şi BMFMS există, se pare, o disponibilitate la fel de mare de colaborare. „Cu siguranţă, vom vedea o consolidare a pieţei în regiune, şi ne-am exprimat interesul de a lua parte la aceasta. Consolidarea poate avea loc la nivel de tehnologie sau ca deţineri de acţiuni“, spune Henri Bergström, Senior Vice President, Corporate Development, OMX. „Bineînţeles că suntem interesaţi de crearea unui parteneriat cu Bursa de Valori Bucureşti. Avem, de asemenea, atenţia îndreptată şi către Bursa de derivate de la Sibiu. La urma urmei, OMX are o poziţie puternică şi o istorie în domeniul derivatelor. Este interesant de văzut ce implicaţii va avea lansarea derivatelor la Bucureşti asupra celor două pieţe“, completează el.
Preşedintele Bursei de la Varşovia (WSE), Ludwik Sobolewski, vede o diferenţiere tot mai clară în anii care vin între bursele locale, regionale şi cele globale care vor opera în Europa. „Cele locale vor fi cele mai numeroase, iar alături de ele vor mai rămâne două-trei burse regionale şi două-trei globale“, estimează el. Pentru Europa Centrală şi de Est, Sobolewski anticipează apariţia unui lider regional, implicat atât într-o cooperare zonală, cât şi într-un parteneriat cu una din marile burse ale lumii. Evident, în cazul în care acesta va exista, este foarte probabil să fie decis între bursele de la Viena şi Varşovia.
„Bursa de la Bucureşti este una cu mare potenţial, şi nu aş clasifica-o ca fiind o bursă mică. Este mică în acest moment, dar trebuie să luăm în seamă potenţialul pe care îl are. Totuşi, rămân la părerea că în viitor va exista o bursă regională şi mai multe locale. Iar Bursa de la Bucureşti va fi şi ea inclusă în integrarea regională a pieţelor din Europa Centrală şi de Est“, consideră preşedintele WSE.
Consolidarea locală, primul pas spre succes
Poate părea curios, însă tocmai oficialii de la Viena, o posibilă candidată la poziţia de lider regional, par cei mai reticenţi la fuziuni. „Nu vedem niciun fel de sinergii în fuziunile bursiere. Mergem pe principiul pieţelor locale: în economiile mai mici, cu multe companii cu capitalizări mici şi medii, acestea au cel mai mare succes pe pieţele locale“, explică oficialii austrieci.
Dincolo de toate variantele care se deschid în faţa celor două instituţii financiare româneşti şi dincolo de toate planurile acestora, iese în evidenţă concluzia trasă de oficialul de la OMX: „Pe termen lung, ar fi corect să spunem că o fuziune între Bursa de la Bucureşti şi cea de la Sibiu ar întări şi mai mult piaţa de capital românească“. Un lucru care se vede şi de la Stockholm, însă nu a putut fi văzut din România.
«Intenţii mai agresive de preluare par să nu-şi aibă locul în cazul operatorilor bursieri, şi poate cel mai bun exemplu îl reprezintă London Stock Exchange.»
Stere Farmache, director general, Bursa de Valori Bucureşti
«Bursele cu care suntem în discuţii si-au manifestat intenţia de a
prelua cel puţin 51% din acţiunile BMFMS şi 100% din Casa Română de
Compensaţie.»
Teodor Ancuţa, preşedinte Bursa Monetar-Financiară şi de Mărfuri Sibiu
«În viitor, în Europa, bursele locale vor fi cele mai numeroase, iar alături de ele vor mai rămâne
două-trei burse regionale şi două-trei globale.»
Ludwik Sobolewski, preşedinte Bursa de Valori din Varşovia
Impediment
5% este limita maximă a deţinerilor în cadrul unei burse româneşti, care dă drept de vot, potrivit legii pieţei de capital. Acest prag împiedică, deocamdată, eventualele preluări ale BVB sau BMFMS
