Până în prezent, FED a cumpărat de pe piaţă (de la bănci şi marile companii) mai ales obligaţiuni cu scadenţă apropiată, reuşind astfel să păstreze randamentele monetare la niveluri foarte scăzute, apropiate de dobânda de referinţă. Acum, prin comunicatul de miercuri seara (21 septembrie – n.a.), FED anunţa că va începe să vândă din portofoliul său aceste titluri, vânzări care vor ajunge să totalizeze circa 400 miliarde de dolari până la finalul anului 2012, iar în schimb va cumpăra obligaţiuni cu scadenţă peste 10, 20 sau 30 de ani. Miza este de a reduce randamentele pieţei şi pentru plasamentele pe termen lung, astfel încât companiile să se poată finanţa mai ieftin şi pe termen lung, nu doar pe termen scurt ca până acum, atât de pe piaţa de capital, cât şi prin credite bancare.
Deşi majoritatea actorilor pieţei bursiere anticipa această mişcare din partea FED, reacţia ulterioară comunicatului a fost de profundă dezamăgire. Indicii bursieri americani au scăzut foarte mult după anunţ şi până la închiderea şedinței, iar pieţele asiatice şi cele europene au continuat această tendinţă. Parte din explicaţia pentru aceste evoluţii vine din faptul că, în cadrul comunicatului, a rezultat că votul în cadrul FED a fost 7 pentru şi 3 împotrivă, ceea ce arată că nu există suficient conses pentru ca, în viitor, şi alte măsuri monetare să fie luate pentru sprijinirea economiei, dacă va fi cazul. De asemenea, mulţi investitori au fost îngrijoraţi de precizările din comunicat potrivit cărora evoluţia economică a fost sub aşteptările Rezervei Federale, iar prognozele acesteia arată că este probabilă o continuare a evoluţiei slabe şi în viitor. De asemenea, perspectivele FED cu privire la inflaţie s-au arătat a fi stabile sau uşor negative, ceea ce a contribuit la scăderea preţurilor contractelor futures pe mărfuri, în special aur şi petrol.
Totodată, piaţa pare că aştepta din partea FED o aluzie la faptul că, în viitorul apropiat, ar putea re­curge la noi măsuri de ajustare cantitativă (eventual, prin sporirea sumei alocate cumpărărilor de obligaţiuni de pe piaţă) pentru a da un imbold suplimentar economiei. Cum în comunicat nu s-a făcut nicio referire la aşa ceva, bursele s-au simţit abandonate de către această instituţie care, în mod foarte consecvent, le-a sprijinit în ultimii patru ani. Este cunoscută importanţa pe care dl Bernanke, preşedintele FED, o acordă evoluţiei burselor, aceasta fiind considerată o pârghie indirectă, dar foarte importantă de influenţare a comportamentului agenţilor economici atât din perspectiva consumului, cât şi a investiţiilor. Faptul că acum FED nu a livrat în totalitate ceea ce aşteptau pieţele nu echivalează cu un divorţ, ci doar cu o amânare, o păstrare a muniţiei pentru viitor. Probabil că FED nu a dorit să tragă toate gloanţele în acelaşi timp sau poate că se teme de momente mai dificile în viitor şi vrea să-şi păstreze capacitatea de reacţie.
IULIAN PANAIT, președinte KTD Invest