a inceput batalia pentru adoptarea masurilor propuse in campanie. Cu o agenda interna controversata si un capital politic de cheltuit, Bush pare decis sa schimbe radical un sistem de pensii vechi de 70 de ani si sa faca din America un magnet si mai puternic al afacerilor mondiale. Privatizarea sistemul de pensii este privita ca cea mai mare provocare de pe agenda interna a presedintelui Bush. In esenta, administratia de la Casa Alba propune ca in locul contributiilor la sistemul de pensii de stat, fiecare american sa economiseasca si sa investeasca singur sumele respective. „Doua din initiativele actualei administratii vor avea cel mai mare impact asupra pietelor: privatizarea sistemului de pensii si reformarea codului fiscal. Deocamdata, nu este clar in ce vor consta schimbarile, dar cred ca administratia Bush va avea dificultati in a-si atinge scopurile. Nu vad cum se vor alia fortele politice. Opozitia fata de aceste masuri se datoreaza si faptului ca, prin ele, administratia Bush poate apropia publicul de modul de gandire si de agenda republicanilor”, spune David Greenlaw, economist la Morgan Stanley, New York.Principalul argument in favoarea reformei sistemului de pensii este amenintarea ca, in urmatorii 20-30 de ani, fondul de pensii (acum excedentar) nu va mai putea face fata platilor, falimentand candva in 2042. „Salvarea sistemului de pensii este o provocare economica, dar si o datorie morala”, declara recent presedintele SUA. Moralitatea invocata de Bush nu are, deocamdata, priza la public. Sondajele de opinie arata ca 60 la suta din americanii peste 30 de ani prefera mentinerea actualului sistem de pensii. Pe de alta parte, multi analisti sustin ca, de fapt, amenintarea crizei sistemului de pensii nu este reala, ci doar o „facatura” a administratiei Bush, prin care aceasta urmareste sa se foloseasca de o parte din sumele acumulate deja in fondul aferent platii pensiilor.
Un buget prea mic pentru ambitiile presedintelui
Dincolo de argumentele pro si contra, masura lui Bush nu le este complet straina americanilor. Multi dintre ei isi administreaza deja pensia, investindu-si economiile la bursa sau in obligatiuni guvernamentale. „Experienta de pana acum ne arata ca investirea sumelor plasate in conturi private de pensii aduce beneficii mai mari decat plasarea lor la stat”, ne-a declarat Paul Danos, decanul Facultatii de Afaceri din cadrul Universitatii Tuck, una dintre primele zece scoli de afaceri din lume. Adept al privatizarii sistemului de pensii, Danos crede ca respingerea acestei idei deriva din teama americanilor de a nu da gres atunci cand isi investesc banii pentru varsta a treia. Intentia de a schimba radical sistemul de pensii va costa bugetul SUA 2.000 de miliarde de dolari pana la tranzitia la noul sistem. Ca atare, intrebarea este unde si cum vor incapea in acelasi buget toate masurile propuse de Bush: mentinerea actualului nivel al taxelor (redus a patra oara anul trecut), stimularea crearii de locuri de munca (prin diverse programe costisitoare), diminuarea cheltuielilor bugetare cu 15% fata de 2004, reducerea la jumatate a deficitului fiscal in urmatorii cinci ani si finantarea unui razboi global impotriva terorismului. „Cred ca, intr-adevar, Bush are prea multe tinte si prea multe costuri in acelasi timp. Problema este ca nici privatizarea sistemului de pensii nu va rezolva, pe termen lung, dezechilibrele din interiorul sau”, conchide Greenlaw.
Tintele lui Bush
1. Privatizarea sistemului de pensii (Social Security)
2. Reducerea deficitului bugetar la jumatate in urmatorii cinci ani si diminuarea cheltuielilor bugetare, exceptie facand cele destinate securitatii
3. Reformarea codului fiscal si crearea de locuri de munca
4. Permanentizarea reducerii de taxe aplicata anul trecut (a patra in ultimii patru ani)
5. Reducerea regulilor si birocratiei, pentru ca America sa aiba cel mai atractiv mediu de afaceri
6. Reforma sistemului de litigii prin descurajarea proceselor nejustificate („frivole” cum au fost numite de administratia Bush) impotriva companiilor. Potrivit datelor prezentate de Bush, aceste procese au ajuns sa coste micii intreprinzatori circa 150.000 de dolari/an. Masura vizeaza si sistemul de sanatate (procesele absurde declansate, uneori, impotriva medicilor)
7. Promovarea unui plan pentru reducerea costurilor cu asigurarile de sanatate, atat la nivelul familiilor (prin acordarea unor credite celor cu venituri mici), cat si al companiilor. Planul lui Bush mai cuprinde constituirea evidentelor medicale electronice pentru toti americanii
8. Reforma sistemului national de educatie si a celui de pregatire profesionala.
