Celebrele baghete franţuzeşti şi pain au chocolat au înlocuit amandinele şi eclerele în preferinţele românilor, dând startul unui nou concept de business: patiseria şi brutăria franţuzească.
Amplasată în preajma Ateneului, pe o străduţă aproape pietonală, French Bakery aminteşte de celebrele cafenele pariziene din Montmartre, unde trecătorii se opresc pentru a savura o cafea cu lapte şi un croissant. Nu întâmplător, ideea acestui start-up a apărut în Franţa. „În urmă cu şapte ani, pe când mă întorceam în ţară de la Paris, am realizat că nu găsesc aici magazinul de la colţ de unde obişnuiam să cumpăr pâinea şi produsele de patiserie. Şi am decis să investesc într-un astfel de concept“, spune Dinu Cismărescu, fondatorul French Bakery. A dezvoltat brandul de la zero, iar pentru conceptul de patiserie şi brutărie a apelat la maeştri cofetari din Franţa, responsabili de instruirea personalului şi de realizarea portofoliului de produse. A pornit de la o linie de producţie a specialităţilor de brutărie şi patiserie vândute în sectorul hotelier, în supermarketuri sau la evenimente (jumătate din vânzări sunt realizate în acest segment). Ideea unor locaţii de desfacere tip cafenea a venit ulterior. În prezent, businessul este compus dintr-un punct de producţie, în care au fost investite circa 1,5 milioane de euro, nouă cafenele şi trei restaurante, care au generat anul trecut o cifră de afaceri de aproximativ trei milioane de euro. Din acest an, French Bakery a început francizarea conceptului de patiserie-cafenea, costurile totale pentru o astfel de franciză fiind între 45.000 şi 70.000 de euro, investiţie recuperabilă în 1,5-2 ani. Planurile companiei includ deschiderea, în 2009, a trei locaţii în sistem de franciză în Bucureşti, iar în următorul an, extinderea numărului de francize şi dublarea capacităţilor de producţie şi distribuţie prin atragerea de fonduri europene.
Dacă afacerea French Bakery a demarat de la un concept local, managerii brutăriilor Paul au ales să aducă în România franciza unui lanţ prezent în 21 de ţări. Prima locaţie a fost deschisă în centrul comercial Băneasa, în decembrie 2008, iar cea de a doua, în zona Dorobanţi din Capitală, fiecare investiţie fiind estimată la 450.000 de euro. Carmen Lupuleţ, marketing manager la compania Paul, estimează recuperarea investiţiei în şase ani, pentru primul an propunându-şi o cifră de afaceri de două milioane de euro. „Printre provocări se numără găsirea locaţiei potrivite, pregătirea personalului şi integrarea în comunitate“, spune Lupuleţ.
Oportunitatea unei astfel de afaceri şi extinderea ei în franciză i-a surâs şi fondului de investiţii Gemisa, cel care a lansat anul trecut brandul de retail patiserie-brutărie, Cher Patissier, poziţionat pe segmentul mediu. Procesul dezvoltării acestui business, pornind de la ideea unui magazin de patiserie şi brutărie, cu preţuri medii, a durat şase luni, iar investiţia urmează a fi recuperată în nouă luni, „într-un context general mai puţin favorabil pentru retail“, spune Muşata Miron, general manager al Patiline, Gemisa Investments Group.
În ciuda crizei, deschiderea unei patiserii-brutării rămâne o investiţie profitabilă, cu riscuri mici, dacă ideea de start-up se bazează pe o reţetă verificată.
80% din afacerea Cher Patissier înseamnă distribuţie către locaţii HoReCa, iar retailul, 20%.
Muşata Miron, Patiline
Motive de a investi
70% este adaosul comercial minim pentru produsele de panificaţie şi patiserie, iar pentru sucuri şi cafea, peste 120% pentru a avea o afacere profitabilă.
Costurile unui magazin
450.000 de euro este investiţia într-o locaţie Paul (brutărie şi patiserie). Costurile includ echipamentele de producţie, vitrinele şi designul magazinului.
Start-up cu 20.000 de euro
În prezent, există trei puncte de vânzare Cher Patissier în Bucureşti. Investiţia totală într-o locaţie este între 700 şi 900 de euro pe metrul pătrat.
Facilităţi într-un an de criză
Creşterea preţurilor producătorilor străini l-a determinat pe Dinu Cismărescu, proprietarul French Bakery (foto), să apeleze la furnizori locali, mai flexibili în politica de preţ.
Reducerea chiriilor şi posibilitatea de a găsi sau păstra personalul specializat reprezintă două avantaje ale crizei.
