Pentru realizarea materialului de față, revista Capital a contactat câteva zeci de firme din mai toate sectoarele economiei. Având în vedere că octombrie este, în general, perioada întocmirii bugetelor pentru următorul an, am vrut să aflăm, pe de o parte, care este cursul valutar pe care își fundamentează companiile activitatea în 2013, și, pe de alta, ce variații preconizează oamenii de afaceri de la noi în privința veniturilor, a cheltuielilor de personal și a investițiilor. Nu am fost surprinși să aflăm că, spre deosebire de alți ani, o bună parte din companii au ales să amâne realizarea bugetelor până în luna noiembrie sau chiar la începutul lui decembrie, în ideea de a observa evoluția cursului și tendințele de pe piață cât mai aproape de debutul anului următor. Este, în mare, cazul jucătorilor din bănci, asigurări și transporturi.
Majoritatea covârșitoare a respon­denților atrag atenția asupra efectelor nocive ale actualei instabilități economice și politice asupra mediului de afaceri. Totuși, în ciuda confuziei din piață, există un relativ consens în privința cursului utilizat la realizarea bugetelor, circa 70% din directorii companiilor mizând pe o rată de schimb de 4,6 lei/euro. Evident, excepții există. Coincidență sau nu, pe un curs mai mic pariază trei companii din sănătate: Terapia Ranbaxy, Romgermed și Actavis, iar la o rată mai mare se așteaptă Aurel Vlaicu, de la Gealan Romania, care spune că ia în calcul un curs „sub nivelul de 5 lei/euro“.
Piața muncii rămâne pe loc
După câțiva ani duri, marcați de disponibilizări masive și tăieri salariale, angajații companiilor din mai toate domeniile se vor putea bucura, în 2013, de ceva liniște. Adrian Borotea, membru în boardul CEZ, rezumă sentimentul general din piață: „procesele de restructurare și optimizare s-au finalizat. În 2013, se vor face ajustări extrem de fine, cu impact neutru asupra cheltuielilor salariale“. Spre deosebire însă de cea mai mare parte a mediului de afaceri, subsidiara locală a gigantului energetic ceh așteaptă un an bun (spre foarte) bun din mai toate punctele de vedere. „Estimăm o creștere a cifrei de afaceri de 19%, bazată în principal pe creșterea cu 42% a producției de energie eoliană și a certificatelor verzi asociate, ca urmare a finalizării investițiilor la sfârșitul lui 2012.“ De asemenea, CEZ are programate și investiții consistente pentru anul viitor, numai pentru lucările de modernizare a rețelei de distribuție fiind programate 50 de milioane de euro.
Puține alte companii au de gând să pună bani la bătaie pentru lansarea sau reînnoirea unor facilități în următorul interval. După un 2012 aglomerat, cu investiții de 250 de milioane de euro (necesare, în principal, pentru lansarea a trei noi modele și a unui nou tip de motor), Renault va avea, anul viitor, un volum investițional „mai puțin important“, declară reprezentanții grupului. „Segmentul investițional este cel care va suferi cel mai mult în comparație cu anii trecuți, din cauza mediului de afaceri extrem de volatil din România“, spune Alina Culcea, directorul general adjunct al producătorului de medicamente Actavis, prezent cu două unități pe piața autohtonă. Aceasta, chiar în condițiile în care compania estimează o creștere a veniturilor de circa 10%: „cifra însă nu este finală, întrucât activitatea noastră depinde de mulți factori extrem de instabili la acest moment, greu de previzionat și care pot influența semnificativ această creștere. Tot în domeniul farma, Dragoș Damian, CEO al grupului Terapia Ranbaxy, contează tot pe o creștere de 10%, susținută însă de un model de business diferit: compania face ușoară notă discordantă cu restul pieței, având în vedere investiții de circa nouă milioane de euro în „extinderi și modernizări“, în paralel cu crearea a 50 de noi locuri de muncă.
Cum este mai bine?
Este 2013 un an propice investițiilor sau mai degrabă nu? În general, mai toate companiile contactate în vederea realizării materialului de față au evitat acest subiect. De remarcat că reticența față de investiții nu este o caracteristică locală: potrivit unui raport publicat luna trecută de Ernst & Young, companiile din întreaga lume, fie că este vorba de SUA sau de Serbia, vor rămâne în expectativă în intervalul următor. Comentând asupra acestei teme, Mark Otty, managing partner în cadrul diviziei Ernst&Young pe Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa, este de părere că, „atâta timp cât nu-și va asuma niciun risc, mediul de business va rămâne stabil. Totuși, faptul că sume imense de bani rămân neatinse, în speranța unui viitor mai bun, nu poate decât prelungi criza“.
Revenind pe plan local, într-adevăr, cele mai multe companii anticipează un an liniștit, cu creșteri, fie ele și reduse, ale cifrelor de afaceri. „Sperăm într-o stabilizare a climatului economic, care să ne permită o evoluție moderată a veniturilor, de până în 10%“, afirmă Aurel Vlaicu, directorul general al producătorului de profile PVC Gealan. Pesimist cu privire la fluctuațiile pieței și ale cursului valutar, el spune că totuși speră în reașezarea mediului economic, fiind în paralel „foarte atent la evoluția veniturilor clasei de mijloc, care reprezintă segmentul principal de consumatori pe care îl vizăm, și la schimbările costurilor furnizorilor“. Pe o creștere similară mizează și compania românească de software Zitec. Înființată acum nici zece ani, în urma unei investiții de doar 3.000 de euro, firma se laudă cu o evoluție constantă a cifrei de afaceri. „În 2011 am rulat 1,2 milioane de euro, iar pentru acest an ne-am propus să ajungem la 1,4 milioane de euro“, spune directorul firmei, Alexandru Lăpușan. Care se declară, deci, „încrezător că 2013 va fi un an la fel de bun ca și cei de până acum“.
Una caldă, una rece
Excepții de la modelul „stagnare sau maximum 10%“ există. De o parte a baricadei îl avem pe, probabil, cel mai încrezător om de afaceri din România. Răzvan Ştefănescu, directorul general al Medical Group Romgermed, estimează o creștere de 30% a veniturilor față de anul în curs. Motive de optimism are cu duiumul: „continuarea extinderii rețelei de laboratoare de analize la nivel național, veniturile realizate de două laboratoare de anatomie patologică inaugurate în acest an și extinderea conceptului și în afara Bucureștiului. Nu în ultimul rând, Policlinica Spitalului Romgermed – St. Lukas, deschis la jumătatea acestui an, este asaltată de un flux de pacienți peste așteptările noastre, ceea care ne face să fim cu atât mai încrezători pentru noul an“. Consecință a acestei dezvoltări, „o creștere a numărului de angajați cu 20%- 25% nu va suprinde pe nimeni“. Pe lângă toate acestea, compania a pus deoparte și două milioane de euro pentru investiții în aparatură.
Din păcate, acest caz nu este relevant la nivelul economiei. Astfel, la capătul opus al baremului optimismului se află sectorul construcțiilor. După câteva luni mai bune, dar departe de a fi fericite, „piața va avea un an 2013 dificil, în condițiile în care lipsește cererea“, după cum spune Răzvan Bobe, directorul de cercetare-dezvoltare al Baumix.

„Marile proiecte de infrastructură, dar și cele comerciale și rezidențiale sunt practic înghețate, iar piața de renovări are puteri limitate pentru a susține întregul sector. Apoi, estimăm că piaţa adezivilor va înregistra o scădere de 20% în volum în 2012, iar pentru 2013 estimările prevăd acelaşi nivel“. Ce se poate face pentru revenirea sectorului cel mai greu lovit de criza economică? Nu multe, din păcate. În cuvintele lui Răzvan Bobe, „piața materialelor de construcții este dependentă de factorul politic, prin prisma investițiilor în infrastructură, a atragerii de investiții private și de fonduri europene, precum și a programelor guvernamentale de tipul Prima Casă sau anvelopări.

Din nefericire, nu se depun suficiente eforturi în acest sens“. Și Cristian Erbașu, proprietarul uneia dintre cele mai cunoscute companii de construcții din țară, spune că „nu ne aşteaptă un an bun. Cursul e total imprevizibil, însă nu cred că 2013 va veni cu fluctuaţii majore, mai ales că o să avem alegeri”. Pentru orice companie, un an rău se reflectă mai ales asupra personalului, iar SCC Erbașu nu face excepție: „întrucât proiectele noi sunt tot mai puţine şi avem nevoie de o productivitate crescută, estimăm o scădere a numărului de angajaţi cu circa 20%, mai ales în rândul personalului necalificat. Bugetul de salarii va scădea şi el în consecinţă, cu circa 15%“.
Confuzie pe toată linia
Recent, cele mai importante camere de comerț bilaterale din România, sub coordonarea AmCham şi a Consiliului Investitorilor Străini, au emis o declarație comună în care își exprimau îngrijorarea „cu privire la viitorul afacerilor derulate în România, precum și al angajaților din mediul privat”. Avertizau, de asemenea, asupra unei deprecieri „fără precedent“ a monedei naționale și atrăgeau atenția că „investitorii, antreprenorii și cetățenii își pierd încrederea în economie (…) România se înscrie pe o traiectorie descendentă în ceea ce privește atractivitatea economică, transparența, eradicarea corupției, competitivitatea și educația“.

În statistici, lucrurile nu stau chiar atât de sumbru. Este relevant, în acest sens, indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator – ESI), utilizat de Comisia Europeană pentru a măsura optimismul (sau depresia) mediului de business pe termen scurt, indice compus la rândul său din cinci subindicatori: industrie, servicii, constucții, retail și încrederea consumatorilor. Aruncând o privire asupra evoluției ESI de-a lungul ultimilor ani, reiese că în luna septembrie a acestui an a ajuns la cel mai redus nivel din octombrie 2009 și până acum – 86,1 (vezi grafic). În privința României și, în general, a întregii Europe Centrale și de Sud-Est, variațiile ESI reflectă confuzia care domnește asupra mediului de afaceri. Astfel, deși raportează cel mai slab indice din decembrie anul trecut, România stă mult mai bine decât majoritatea statelor vecine. În schimb, state foarte mici, dar încadrate în aceeași zonă geografică – Letonia, Lituania, Estonia –  sunt mai optimiste ca oricând în ultimul deceniu.
Și perspective întunecate
2013 va fi mai un an marcat de resemnare, este de părere Mark Otty, managing partner în cadrul diviziei Ernst&Young pe Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa. „În condițiile în care șomajul va continua să crească până în 2014, iar investițiile vor rămâne mult sub nivelul înregistrat înainte de criză până în 2016, companiile trebuie să învețe să supraviețuiască într-o piață globală mult mai volatilă decât în deceniile trecute“.



În 2013 trebuie să fim foarte prudenţi pentru că nu ne aşteaptă un an bun. Estimăm o scădere a personalului cu 20%, proiectele noi fiind tot mai puţine.
Cristian Erbașu, director general, SCC Erbașu

4,6 lei/euro este cursul la care majoritatea companiilor ­și-au fundamentat bugetul pentru anul viitor