După boomul înregistrat anul trecut, trendul ascendent al consumului casnic de FMCG a continuat şi în 2006, dar într-un ritm ceva mai redus.
Ultimii trei ani ne-au demonstrat că suntem din ce în ce mai mult o societate cu nevoi în schimbare, pentru care consumul începe să capete o altă dimensiune şi care tinde către o integrare europeană pe cât mai multe planuri.
Analizând modificările intervenite în consumul casnic de FMCG în perioada ianuarie – septembrie a.c., constatăm o creştere de 12%, ca valoare a categoriei menţionate, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, deşi estimările de atunci erau ceva mai optimiste. Potrivit analiştilor, principala cauză o constituie ratele bancare pentru bunurile de folosinţă îndelungată, achiziţionate în gospodării, o pondere importantă a populaţiei trezindu-se în situaţia de a mai strânge puţin cureaua la consumul casnic, respectiv de a aloca, pentru bunurile de larg consum, sume mai mici decât şi-au planificat înainte de contractarea creditelor.
Dezvoltarea segmentului de bunuri de larg consum, înregistrată în primele nouă luni, se datorează unui comportament diferit al consumatorului român: el cheltuieşte mai mult la un act de cumpărare – cu aproape 20% decât în urmă cu un an -, însă frecvenţa achiziţiilor este mai scăzută, în sensul că face mai rar târguieli.
„Începutul anului a fost, totuşi, cea mai promiţătoare perioadă, continuând oarecum euforia din 2005, după care, următoarele două trimestre au adus creşteri semnificativ mai mici“, precizează Andi Dumitrescu, managing director la GfK România
Majoritatea produselor din categoria FMCG au cunoscut un trend ascendent în ceea ce priveşte consumul casnic. Cheltuielile pentru produsele vrac şi cele „făcute în casă“ au fost din ce în ce mai reduse, fiind favorizate, astfel, cele industrializate, de marcă.
Dacă, până acum, segmentul produselor „non-food“ (de curăţenie în gospodărie, de îngrijire şi igienă personală) prezenta o evoluţie mult mai accentuată decât cel de alimente şi băuturi, în 2006, diferenţele s-au atenuat, astfel încât acestea au înregistrat rate de creştere de 14%, respectiv 12%, faţă de 2005. Lactatele, băuturile reci (ceai gata preparat) şi produsele de curăţenie au fost „vedetele“ celor două segmente menţionate.
Un fenomen aflat abia la început în România şi care este de aşteptat să se dezvolte foarte mult este cel al mărcilor proprii – „private label“ – ale marilor retaileri, acestea câştigând teren în dauna mărcilor producătorilor consacraţi. Există deja câteva categorii care au prins tot mai mult contur în ceea ce priveşte ponderea deţinută în consumul casnic, îndeosebi produsele de hârtie, untdelemnul şi pateul de ficat. În unele cazuri, cotele lor de piaţă se situează între 4% şi 8% sau chiar depăşesc 10%, ca volum în totalul consumului. Clever, Aro, Marca 1 şi Winny se regăsesc acum în multe gospodării din România, alături de alte mărci proprii, precum Filia, Top Floris, Extra, Răsăritul (ulei), Metro, Amelia, Profi, Serving (produse de hârtie) sau Cba şi Bravour (pateu de ficat).
„Evoluţia accentuată a mărcilor private în ţările vecine şi într-o fază incipientă în România confirmă, de altfel, consolidarea tendinţei înregistrate în majoritatea ţărilor europene mai dezvoltate, şi anume, orientarea progresivă a preferinţelor consumatorului către produse aparţinând celor două segmente extreme, economic şi premium, în defavoarea segmentului mediu“, constată Raluca Raschip, consumer scan manager la GfK România.
Dezvoltarea comerţului modern, unul dintre factorii determinanţi ai creşterii consumului de FMCG în 2005, a continuat să joace un rol important. Hipermarketurile şi-au dublat cota de piaţă, de la 3% la 6%, în primul semestru al acestui an, atingând chiar 7% pe primele trei trimestre. La rândul lor, discounterii au luat un avânt vizibil, de la 1% la 4%. Supermarketurile, formatul de comerţ modern care continuă să deţină supremaţia, îşi păstrează poziţia dominantă, printr-o cotă de piaţă de 16%.
„În primele nouă luni, hipermarketurile şi discounterii aproape şi-au dublat numărul clienţilor care le-au trecut pragul. Totuşi, ponderea clienţilor lor este semnificativ mai mică decât cel al supermarketurilor, care beneficiază deocamdată de o reprezentare geografică mai bună şi de unde peste 50% din familiile din România îşi cumpără produse de larg consum“, explică Andi Dumitrescu.
„Este vorba, aşadar, de o creştere pe toate planurile, care convinge şi care, ţinând cont şi de experienţa ţărilor din jur, ne conduce la estimarea unei cote de piaţă pentru comerţul modern de 50%, în România anului 2010“, conchide directorul GfK România.
